"O situaţie ca în Rusia, aproape" - Baconschi cere "curăţenie generală" în SRI şi SIE
Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a atras atenţia, în emisiunea B1 TV moderată de Ioana Constantin, că reforma serviciilor de informaţii şi revenirea la reguli democratice clare sunt esenţiale, în contextul în care, de mai mulţi ani, structurile de forţă şi-au depăşit atribuţiile şi au influenţat justiţia, economia şi politica din România.
Jurnalistă: Există această obligaţie a noilor preşedinţi ca, în termen de şase luni de la preluarea mandatului, să-şi facă strategia de apărare naţională, iar Nicuşor Dan spune că va fi gata până pe 26 noiembrie. Apar două elemente noi. Una e legată de acest, noi zicem, război hibrid, pe care îl face Federaţia Rusă, cu atacuri cibernetice, cu propagandă şi aşa mai departe, şi partea cealaltă de corupţie, care trece din nou, aşa vrea Nicuşor Dan, în zona de siguranţă naţională. Cum vi se pare ce propune preşedintele?
Teodor Baconschi: Propune lucruri necesare, de bun-simţ, însă sunt nişte rezerve pe care le avem. Adică, unu: sub Iohannis, lupta anticorupţie şi-a dat obştescul sfârşit. Doi: generalul Dumbravă îşi trimitea agenţii în câmpul tactic, adică cu plicuri maro, ca să le spună şi procurorilor ce au de făcut şi judecătorului să le sugereze şi verdicte. Asta, amintindu-ne de vremea nemaipomenită când, în guvernul lui Năstase, cu Rodica Stănoiu şi compania, se stabilea cam ce dosare urmează să se facă săptămâna viitoare.
Deci noi moştenim nişte probleme sistemice, morale, deontologice, de procedură şi probabil şi de bază legislativă carentă, pe care sper ca preşedintele să le corecteze. Ce a spus e corect, dar el are nevoie de un şef la SRI care să le dea peste degete când îşi depăşesc atribuţiile, pentru că foarte multă vreme şi-au folosit puterea dată de informaţie pentru a proteja interesele economico-financiare ale unor grupuri legate de servicii, pentru a da satisfacţie unor actori politici în vendetele lor contra unor adversari incomozi – adică o situaţie ca în Rusia, aproape. Ori, treaba asta trebuie clar lămurită şi interzisă pe viitor.
Tentaţia ca SRI să facă, ca pe vremea Securităţii comuniste, anchete penale trebuie secţionată de la bază.
Jurnalistă: Adică trebuie puse nişte reguli, nişte limite. Pe de altă parte, nu poţi să destructurezi reţele de crimă organizată – că nu vorbim de micuţa evaziune, vorbim de crimă organizată, de evaziune majoră, transfrontalieră. Ai nevoie de structurile de forţă, dar, cum spuneţi, e nevoie de acele limite în care ei îşi desfăşoară activitatea.
Teodor Baconschi: Reguli clare şi jurisdicţii foarte net delimitate, pentru a salva procedurile democratice, pentru a nu folosi forţa pe care ţi-o dă colectarea de informaţii într-un mod abuziv, subiectiv, arbitrar, aleatoriu – cum vreţi. Deci, e foarte bine. Serviciile, evident, date fiind proporţiile marii corupţii, nu achiziţia evaziunii din zarzavat, ci de importuri fără TVA, pe operaţiuni economico-financiare de miliarde, uneori.
Dar, încă o dată, am avut acum câteva săptămâni în presă acel reportaj care ne arăta că o firmă cu cifră de afaceri de aproape un miliard de euro are sediul social într-un WC din Piaţa Charles de Gaulle.
Jurnalistă: Şi nu plătea nimic la stat, eram şi campioană la datoriile faţă de stat.
Teodor Baconschi: Da, deci avem nişte exemple cutremurătoare de bătaie de joc la adresa autorităţilor legate la ochi sau complice cu aceste reţele. Deci, e foarte important mandatul politic pe care îl dă preşedintele. Aşteptăm şi numirile astea la SRI şi la SIE.
Tocmai e nevoie foarte rapid de o reformă a acestor servicii, de o nouă lege de organizare şi funcţionare a lor, de un nou raport între comisiile parlamentare de aşa-zis control şi controlul lor efectiv civil. Deci, este nevoie de o curăţenie generală, care nu face decât să introducă sau să reintroducă, pe alocuri, regulile democratice.
Jurnalistă: Vreau să mă ajutaţi cu o chestiune, cu războiul hibrid, pentru că există şi legile apărării naţionale, nu sunt încă foarte transparent puse să le vedem şi noi să discutăm. Dar APADOR-CH vine cu nişte modificări la Camera Deputaţilor. E o asociaţie pentru apărarea drepturilor omului. O să aprofundăm subiectul în perioada următoare.
Dar, ca idee, ei spun aşa: în legile apărării naţionale prevăd că România poate să atace alte state dacă consideră că România este atacată hibrid şi, când vorbim de atac, vorbim militar. Şi ei atrag atenţia că, totuşi, suntem membru NATO. Nu plecăm aşa. Mă gândesc că nu plecăm niciunde la război — nici nu atacăm, nici dacă suntem atacaţi. Dar, totuşi, care sunt limitele la povestea asta cu războiul hibrid, concret?
Teodor Baconschi: Trebuie să existe o strategie de combatere a războiului hibrid pe căi instituţionale, fiecare ce treabă are de făcut şi, mai ales, educând opinia publică în acest sens. Adică războiul hibrid e o formă de război. Nu este un fals război sau un război cu care ne putem acomoda.
E un război care poate distruge relaţia stat-cetăţean, încrederea minimă, coeziunea socială, poate duce la dezvoltarea artificială a unor forme de extremism anticonstituţional. Deci este un pericol major, la fel ca războiul cald.
Deci nu trebuie să fii atacat de drone. La fel de mari sunt pagubele făcute prin aceste vaste operaţiuni de spălare.
