A început dezgheţul pe frontul diplomatic Minsk-Bruxelles

Ambasadori ai ţărilor europene au început să revină în Republica Belarus. Primii întorşi sunt şefii diplomaţiilor suedeze, poloneze şi lituaniene, Stefan Eriksson, Leszek Szerepka şi Edminas Bagdonas. Intenţia de a-şi relua în această săptămână activitatea la Minsk a fost făcută publică şi de Christof Weil, ambasadorul Germaniei. Experţii constată sfârşitul războiului diplomatic dintre Uniunea Europeană şi Minsk, a cărui singură reuşită a constituit-o eliberarea a doi deţinuţi politici, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Analiştii se întreabă cine a câştigat în acest război diplomatic. Principalul 'newsmaker' al ţării, preşedintele Aleksandr Lukaşenko, păstrează deocamdată tăcerea. Cu toate acestea, propagandiştii de stat, împuterniciţi să aducă la cunoştinţa societăţii belaruse punctul oficial de vedere, afirmă că războiul a fost câştigat de Minsk.

'UE şi-a recuperat practic pierderea de după pasul cu ambasadorii. Singuri au plecat, singuri au şi revenit, iar autorităţile belaruse nu au făcut nimic pentru aceasta', afirmă redactoru-şef al revistei 'Belaruskaia Dumka', Vadim Ghighin. În calitate de promotor al punctului de vedere al puterii, Ghighin împărtăşeşte opinia dată publicităţii mai demult de Lukaşenko: eliberarea deţinuţilor politici nu are nicio legătură cu acţiunile de pe 'frontul de vest'. 'Pur şi simplu a fost îndeplinită procedura juridică despre care s-a vorbit de la bun început: cei doi au scris cereri de graţiere, acestea au fost analizate, după care ei au fost eliberaţi', explică Ghighin pentru Nezavisimaia Gazeta.

Totuşi, niciunul dintre experţii belaruşi nu consideră fundamentate asemenea declaraţii. 'Doar datorită solidarităţii europene a fost posibilă eliberarea lui Sannikov şi Bondarenko', este convins fostul preşedinte al Consiliului Suprem al Republicii Belarus, Stanislav Şuşkevici. În opinia sa, aceasta este o dovadă elocventă a faptului că războiul diplomatic a fost câştigat de UE.

La rândul său, liderul Partidului Civil Unit, Anatoli Lebedko, consideră important faptul că Europa a putut să demonstreze unitate în relaţia cu Minskul şi să-i dea de înţeles preşedintelui belarus că nu va mai putea miza pe contradicţiile din cadrul UE.

Totuşi, mulţi dintre analiştii de la Minsk sunt de părere că în acest război diplomatic nu există învingători categorici. Acest război a fost unul inopinat şi inutil pentru ambele părţi. Principalul obiectiv al Minskului şi Bruxellesului era cel de a determina concesii reciproce, care i-ar fi permis şi unei părţi, şi alteia să iasă cu faţa curată din această situaţie delicată.

Drept rezultat, Lukaşenko a fost nevoit să-i elibereze pe cei mai importanţi deţinuţi politici, amintind totodată că acest lucru nu are nicio legătură cu cererile UE. La rândul său, Europa a fost nevoită, la insistenţele Minskului, să includă problema belarusă pe ordinea de zi a reuniunii din aprilie a Consiliului UE şi să nu iniţieze noi sancţiuni. Este adevărat că despre anularea sancţiunilor deja existente nu poate fi vorba deocamdată, chiar dacă liderii de la Minsk sperau inclusiv la acest lucru.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Belarus a negat mult timp faptul că ambasadorii săi rechemaţi de la Varşovia şi Bruxelles în timpul acestui război diplomatic au revenit acolo încă de la începutul acestei săptămâni. Potrivit unor surse de informaţie avizate, tocmai acest pas era aşteptat de UE de la Republica Belarus, pentru a le ordona la rândul său diplomaţilor săi să-şi reia activitatea la Minsk.

Ambasadorii UE au absentat de la Minsk timp de două luni, părăsind capitala belarusă în semn de solidaritate cu ambasadorul Poloniei şi cu şeful Reprezentanţei Comisie Europene, cărora autorităţile belaruse le-au 'recomandat' să plece în ţările lor pentru consultaţii, aminteşte cotidianul rus. Furia autorităţilor belaruse a fost determinată de noile sancţiuni iniţiate împotriva oamenilor de afaceri apropiaţi puterii.

În opinia majorităţii experţilor, la ora actuală relaţiile dintre Minsk şi Bruxelles au revenit în urmă cu două luni: în ţară există încă 13 deţinuţi politici, iar la adresa businessmenilor şi înalţilor funcţionari de stat din Belarus mai funcţionează încă sancţiuni legate de eliberarea vizelor.