Preşedintele belarus atenţionează UE că-i va închide din nou pe deţinuţii politici graţiaţi

Consiliul Uniunii Europene intenţionează să dezbată situaţia care se înregistrează în Republica Belarus în ceea ce priveşte drepturile omului. Se presupune că europenii vor extinde sancţiunile împotriva Belarus, ca replică la refuzul autorităţilor din republică de a-i elibera pe toţi deţinuţii politici. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko, cel care a graţiat recent doi reprezentanţi ai opoziţiei, a atenţionat din start că nu intenţionează să mai facă vreo concesie în faţa UE.

Iniţiatorul dezbaterilor pe marginea 'problemei belaruse' este ministrul de externe al Lituaniei, Audronius Aubalis. Acesta speră să-i convingă pe colegii de la Minsk nu doar în privinţa graţierii, ci şi în vederea reabilitării deţinuţilor politici, subliniază cotidianul rus Kommersant.

Reacţia autorităţilor belaruse la programatele dezbateri s-a dovedit una vehementă, constată ziarul rus. Aleksandr Lukaşenko a atenţionat că va reveni asupra recentei sale decizii privind graţierea liderului campaniei civice 'Belarusia europeană', Andrei Sannikov, şi a adjunctului său Dmitri Bondarenko, în cazul în care UE va continua să facă presiuni asupra Minskului. 'Încă o singură asemenea presiune şi cei care au fost eliberaţi vor fi închişi din nou. În două ore ei vor fi la închisoare', a atenţionat Lukaşenko.

În ceea ce priveşte ceilalţi deţinuţi politici, aceştia vor fi eliberaţi doar dacă vor face cerere de graţiere. 'Cei care nu au scris o astfel de cerere pe numele preşedintelui vor rămâne închişi', a spus Lukaşenko.

După cum subliniază pentru Kommersant vicepreşedintele Departamentului belarus al Comitetului Helsinki, Garry Pogoniailo, în Republica Belarus nu există mecanisme juridice pentru o nouă arestare a unei persoane deja graţiate. Însă, în condiţiile din Belarus, când 'se acţionează nu conform legii, ci după voia unui om total neadecvat, orice este posibil', subliniază Pogoniailo.

La ora actuală, potrivit apărătorilor belaruşi ai drepturilor omului, autorităţile republicii şi-au înteţit presiunile asupra deţinuţilor politici care refuză să înainteze o cerere de graţiere pe numele preşedintelui Lukaşenko. Astfel, lui Nikolai Dedka i s-au dat cinci atenţionări, i s-au interzis vizitele şi primirea de pachete, iar fostul candidat la preşedinţia republicii, preşedintele Partidului Social-Democrat ('Narodnoia Gromada'), Nikolai Statkevici, a devenit coleg de celulă cu fostul comandant Aleksandr Vasiliev, suspectat de răpire şi ucidere de opozanţi la sfârşitul anilor 1990.

De altfel, Lukaşenko s-a grăbit să-i lase fără atuuri pe cei care pun la îndoială umanismul său. 'În viitorul apropiat, poate cu prilejul Zilei Independenţei (3 iulie), vom elibera o serie întreagă de deţinuţi, poate chiar vreo 2-3 mii, însă doar pe cei care se comportă bine şi care au revenit pe drumul bun. Aşa va fi corect, nu să eliberăm nişte bandiţi, iar pe oamenii normali să-i ţinem după gratii', a declarat preşedintele belarus.

Potrivit expertului belarus Iuri Haşevatski, refuzul autorităţilor de la Minsk de a face concesii în cazul deţinuţilor politici ar putea radicaliza foarte tare poziţia europenilor. Haşevatski atrage atenţia că la ora actuală principalul critic al Republicii Belarus a devenit Lituania, a cărei preşedintă, Dalia Gribauskaite, era supranumită până acum în cercurile democratice belaruse, pentru sprijinul acordat lui Lukaşenko, drept 'avocatul diavolului'. Însă acum, în opinia experţilor, Vilnius încearcă să se reabiliteze. Nu sunt prognozate dificultăţi în acest sens, deoarece Lukaşenko nu mai are admiratori în UE.