A fost 2012 anul cel mai fericit aşa cum susţine 'The Spectator'?

Va fi dificil să-i convingi pe italienii care tocmai au plătit impozitul municipal unic (Imu) pe proprietăţile imobiliare, care vor petrece Crăciunul cu ajutoare de concediere sau care au supravieţuit cu greu medicamentului amar al guvernului Monti că 2012 a fost cel mai fericit an din istoria omenirii. Cu siguranţă grecii şi spaniolii nu vor crede niciodată acest lucru, se arată într-un editorial publicat de cotidianul italian La Stampa.

2012 este anul cu cea mai puţină foame, cu cele mai puţine războaie şi maladii şi cu cea mai mare prosperitate, susţine, citând date fiabile şi statistici ale Băncii Mondiale, săptămânalul britanic 'The Spectator', unul dintre cele mai rafinate şi mai exclusive.

Totul depinde din ce punct de vedere priveşti scena: dacă cea care o observă este lumea occidentală, 2012 va fi amintit drept anul în care s-a văzut dispărând o mare parte din avuţie, care a redus locuri de muncă şi a constrâns multe familii să facă sacrificii grele. Dar în afară de SUA şi UE există sute de alte ţări unde lucrurile nu au mers chiar aşa de rău. Dacă un observator neutru ar examina planeta cu răceala unui om de ştiinţă, ar ajunge de fapt la concluzia că omenirea nu a stat niciodată mai bine.

În sprijinul tezei sale, 'The Spectator' citează date privind sărăcia globală: în 1990, ONU a anunţat obiectivele de dezvoltare ale mileniului, pe primul loc fiind reducerea la jumătate, până în 2015, a numărului de persoane care trăiesc în sărăcie. Acest rezultat, a dezvăluit în acest an Banca Mondială, a fost atins deja în 2008 iar situaţia continuă să se îmbunătăţească.

Chiar şi inegalitatea dintre ţările bogate şi cele sărace se reduce, potrivit datelor ''National Bureau of Economic Research'' de la universitatea americană din Cambridge, şi nu a fost niciodată atât de scăzută în timpurile moderne.

În întreaga lume, datorită progreselor din medicină şi tehnologie, oamenii trăiesc mai mult. În acest an, speranţa de viaţă în Africa a ajuns de 55 de ani, inversând o tendinţă care părea de neoprit din cauza răspândirii SIDA. Victimele malariei au scăzut cu o cincime în ultimii cinci ani şi multe maladii endemice nu mai lovesc cu virulenţa de altădată.

Chiar şi războiul şi-a acordat un răgaz în 2012. Statisticile ''Peace Research Institute'' din Oslo au dezvăluit că au existat mai puţini morţi în ultimul deceniu - în pofida conflictelor din Irak şi Afganistan - decât în oricare altă perioadă comparabilă a secolului trecut şi deci, în termeni relativi, omenirea trebuie să se considere în pace.

Potrivit 'The Spectator' şi lumea occidentală are motive întemeiate să nu se plângă prea mult. În Marea Britanie, de exemplu, costurile cresc, câştigurile scad iar economia este în recesiune, dar capitalul social şi cultural nu a fost niciodată aşa de mare datorită şi Jocurilor Olimpice şi Jubileului reginei. Pentru o vreme, oamenii nu vor putea schimba maşina veche cu una noua şi nici locui într-o casă mai mare, dar în materie de lucruri care contează cu adevărat totul merge bine: victimele cancerului de sân sau pulmonar au scăzut cu 30% în 40 de ani iar speranţa de viaţă, care era de 78 de ani în urmă cu un deceniu, va ajunge de 81 de ani în 2013.

''The Spectator'', care i-a avut printre directori şi pe Boris Johnson, actualul primar al Londrei, este obişnuit cu provocările şi i-a invitat pe cititori să nu-i asculte pe politicienii care descriu o lume crudă, în care totul merge rău şi va merge şi mai rău. În fond, a ilustra o situaţie în cel mai rău mod pentru a oferi soluţii alegătorilor este meseria lor. Din fericire, marii paşi înainte ai omenirii nu depind de oamenii din stat, ci de oamenii obişnuiţi care continuă să lucreze pentru pace, progres şi prosperitate.

Temerile pe care le nutrim astăzi nu sunt foarte diferite de cele de acum 50 de ani, când, după criza rachetelor din Cuba, cuplurile se întrebau dacă mai are sens să aibă copii atunci când un război nuclear putea izbucni în orice moment iar viitorul părea atât de nesigur.

Dar de atunci, între suişuri şi coborâşuri, progresul omenirii nu s-a oprit niciodată. Dacă vineri, 21 decembrie, va veni cu adevărat sfârşitul lumii, lumea îl va aştepta în forma ei cea mai bună, concluzionează La Stampa.