35 de ani de la prima lectură publică a Proclamaţiei de la Timişoara. Cât ne costă că nu a fost adoptată?

România aniversează astăzi 35 de ani de la prima lectură publică a Proclamaţiei de la Timişoara, reaminteşte Germina Nagâţ, membră a Colegiului CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii).
Fosta şefă a departamentului Investigaţii din CNSAS scoate în evidenţă, într-o postare pe Facebook, efectele şi costurile dureroase - nu doar în termeni morali ci inclusiv financiari - ai faptului că punctul 8 al proclamaţiei nu a devenit lege. Mai exact, punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prevedea lustraţia, respectiv interzicerea dreptului de a candida pentru funcţii publice, timp de 10 ani, a foştilor activişti ai Partidului Comunist Român şi a ofiţerilor de Securitate. Scopul acestui punct era de a preveni ca cei care au susţinut regimul comunist să îşi menţină influenţa în viaţa politică a ţării, adică să prevină exact ceea ce s-a întâmplat în România care, în duminica orbului, i s-a predat lui Iliescu şi camarilei lui de foşti nomenclaturişti şi securişti care au deturnat idealurile Revoluţiei.
"Avem 663 de aleşi sau candidaţi la alegerile locale şi 75 de aleşi sau candidaţi la alegerile parlamentare pentru care există decizii definitive de colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Lor le vom plăti pensiile grase, noi şi copiii noştri", scrie Nagâţ.
Redăm postarea cercetătoarei:
"România aniversează astăzi 35 de ani de la prima lectură publică a Proclamaţiei de la Timişoara. Într-un anumit sens, aş putea s-o consider certificatul de naştere spirituală a CNSAS fiindcă, înainte să ia forma legii apărută în Monitorul Oficial în 1999, deconspirarea Securităţii a fost mai întâi o idee.
Unii au respins-o isteric, considerând-o antidemocratică, "stalinistă", revanşardă, o idee care ar învrăjbi România şi ar ţine-o captivă în propriul trecut. Alţii, poate mai numeroşi decât primii, dar lipsiţi de putere, au fost şi încă sunt convinşi că Punctul 8 din Proclamaţia de la Timişoara a trasat graniţa morală - da, "morală" e un cuvânt inevitabil - care ar fi separat apele şi n-am mai fi băltit cu toţii decenii la rând în noroiul pestilenţial lăsat în urmă de comunism.
Dacă vreţi să vedeţi cum ar fi putut să stea lucrurile dacă Punctul 8 din Proclamaţie ar fi fost aplicat, curăţând clasa politică, aruncaţi o privire în lista celor peste 3600 de procese iniţiate de CNSAS începând (abia) din 2008. O găsiţi aici: http://www.cnsas.ro/acţiuni_cnsas.html.
Am numărat 663 de aleşi sau candidaţi la alegerile locale şi 75 de aleşi sau candidaţi la alegerile parlamentare pentru care există decizii definitive de colaboratori sau lucrători ai Securităţii. Lor le vom plăti pensiile grase, noi şi copiii noştri. Vă recomand să consultaţi periodic această listă, ca să vedeţi pe unde mai sunt şi ce mai fac securiştii şi colaboratorii lor.
Adică, dacă vreţi să vedeţi cât a costat şi cât o să ne coste în continuare faptul că Proclamaţia de la Timişoara n-a devenit literă de lege, aşa cum s-ar fi cuvenit. Să ne întrebăm în continuare, cu voce tare, măcar la aniversări, cum ar fi fost România de azi dacă arhiva Securităţii s-ar fi deschis imediat după Revoluţie şi dacă Proclamaţia de la Timişoara ar fi devenit lege.
Sigur am fi trăit într-o ţară mai puţin sărăcită şi spoliată, mai puţin coruptă, cu mai puţini mercenari de presă cumpăraţi de Moscova prin interpuşi, cu mai puţini rezervişti organizaţi paramilitar şi gata să ne arunce pe toţi, din nou, în "raiul comunist". Am fi trăit poate într-o ţară din care n-am fi visat să ne luăm lumea-n cap. Chiar şi aşa, Proclamaţia de la Timişoara a aprins o lumină. Bine ar fi s-o păstrăm şi s-o merităm. Mulţumim, Timişoara!", scrie, pe Facebook, Germina Nagâţ.