Crimele de acum 27 de ani bântuie România. Apel la Justiţie

Toţi cei care deţin funcţii în Stat şi nu se implică în aflarea adevărului privind perioada infracţională 14 - 30 decembrie 1989, intră în sfera penală şi devin complici la crimele împotriva umanităţii săvârşite în Revoluţia Română, susţine Asociaţia 21 Decembrie 1989.
Cadavre ale victimelor Revoluţiei din decembrie 1989
Cadavre ale victimelor Revoluţiei din decembrie 1989 (AFP/Getty Images)

În prag de comemorare a 27 de ani de la Revoluţie, liderii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 lansează un Apel Pentru Justiţie, cerând aducerea în faţa instanţei şi tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi pentru sângele ce a înroşit ţara în iarna lui '89 precum şi a celor care au muşamalizat crimele timp de aproape trei decenii.

Întrunită în şedinţă extraordinară în Piaţa Universităţii, în data de 18 decembrie 2016, Adunarea Generală a Asociaţiei a formulat următoarele cereri.

1. Extinderea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei şi asupra faptelor criminale şi de diversiune ale membrilor CPEx al PCR, prim-secretarilor, şefilor politici şi militari în funcţii în decembrie 1989, asupra celor din Securitate, Miliţie şi Procuratură de la Timişoara, Sibiu, Cluj Napoca, Braşov, Bucureşti, Târgu Mureş şi din celelalte oraşe unde au fost represiuni şi au existat reţineri, arestări, morţi şi răniţi începând cu 14 decembrie 1989 (inclusiv acte pregătitoare din zilele anterioare), fapte care nu au fost cercetate până în prezent în dosarele privind Revoluţia, precum şi luarea de măsuri asiguratorii în vederea dezdăunării victimelor represiunii şi recuperării pagubelor unor instituţii de stat, ca urmare a faptelor criminale încadrabile la infracţiuni contra umanităţii.

2. Preşedintelui României şi CSAT, Guvernului şi instituţiilor succesoare instituţiilor militare de forţă sau procuraturii RSR li se cere să declasifice documentele şi interceptările comunicaţiilor care s-au făcut din obiective militare mobile (avioane AWAX) din jurul graniţelor României în Decembrie 1989. De asemenea, Asociaţia 21 Decembrie cere declasificarea documentelor şi interceptărilor SIE şi SRI, MAPN şi MAI, pentru perioada infracţională Decembrie 1989 - Iunie 1990, care probează ordinele criminale date de conducătorii politici şi militari ai PCR- CFSN-FSN-MApN-MI- Departamentul Securităţii Statului - SRI."

3. Procurorului General al României i se cere punerea sub urmărire penală a tuturor celor ce au blocat sau tergiversat cercetările ori au închis dosarele, pentru favorizarea criminalilor.

4. "Cerem ca toţi acei care au ascuns sau distrus probe şi au favorizat infractorii în această perioadă să răspundă şi civil faţă de victime! Cerem Guvernului ca în numele statului să exercite acţiunea în regres împotriva celor care au închis aceste dosare şi din care cauză contribuabilul român a trebuit să plătească circa 2 milioane de euro dezdăunare prin hotărârile CEDO", mai cer liderii Asociaţiei, potrivit comunicatului remis Epoch Times.

"Noi am arătat în repetate rânduri că, până nu se va pedepsi uriaşa crimă împotriva umanităţi din Decembrie '89 şi Iunie '90, reţeaua lor rămâne puternică şi lupta anticorupţie va fi sortită eşecului - nu se poate izbândi una fără cealaltă!

La 27 de ani de la Crime, spunem răspicat: Toţi cei care deţin importante funcţii în Stat şi nu se implică în aflarea adevărului privind perioada infracţională 14 decembrie 1989 - 30 decembrie 1989 şi nu pun la dispoziţie Parchetului toate probele, de orice natură ar fi acestea, intră în sfera penală şi devin complici la crimele împotriva umanităţii săvârşite în Revoluţia Română, care trebuiau pedepsite aşa cum a stabilit şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului", adaugă reprezentanţii Asociaţiei în comunicatul lor.

Ca o ultimă solicitare, Asociaţia 21 Decembrie 1989 cere declanşarea procedurii de atragere a răspunderii civile a tuturor celor implicaţi în crimele împotriva umanităţii săvârşite în mod sistematic la nivelul întregii Românii, în perioada infracţională Decembrie '89 - Iunie '90 şi introducerea lor în dosar, prin ordonanţa procurorului, ca părţi responsabile civilmente - începând cu instituţiile de forţă ale represiunii, respectiv Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale.