200 de ani de la anexarea Basarabiei la Rusia (revista presei)
Împlinirea a 200 de ani de la anexarea Basarabiei la fostul Imperiu Ţarist este comentată diferit în presa de la Chişinău, ea fiind interpretată fie ca eliberare de sub dominaţia otomană, fie ca ocupaţie de către imperiul rus.
Pe parcursul războiului ruso-turc din 1806-1812 zeci de mii de moldoveni s-au înrolat în armata rusă, în speranţa de a elibera Ţara Moldovei de sub dominaţia otomană, scrie Moldavskie Vedomosti. 'Visul acestora însă nu s-a realizat pe deplin, deoarece doar o parte a Ţării Moldovei a fost eliberată', menţionează ziarul.
Istoricii contactaţi de ziarul Adevărul definesc ca ocupaţie perioada în care actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost în componenţa Imperiu Rus. Dacă în primii ani, basarabenii au fost amăgiţi cu o autonomie, în anii 1860-1870 limba rusă a pătruns în toate bisericile, şcolile, dar şi în administraţie. Astfel, românii din stânga Prutului au absentat de la procesul de creare a naţiunii române moderne, rămânând cu identitatea lor regională. Către anul 1900, doar 5-7% dintre basarabeni făcuseră câţiva ani de şcoală, dar şi aceia, în majoritatea absolută, cunoşteau doar rusa. Experimentele au continuat într-o formă mai agresivă, dar şi cu mai multe jertfe, după cea de-a doua ocupare a Basarabiei, din 1940.
'Două sute s-au dus. Cum va arăta R. Moldova peste o sută de ani?', se întreaba Constantin Tănase în ziarul Timpul. El consideră că manifestaţiile de comemorare au trecut practic neobservate pe ambele maluri ale Prutului. 'Cu excepţia comunităţii ştiinţifice a istoricilor şi a unor forţe politice, necontrolate de ruşi, intelectualitatea şi clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului au dat dovadă de oportunism, laşitate şi chiar ticăloşenie', se menţionează în articol. 'Dacă laşitatea naţională şi ticăloşenia politică vor fi şi în continuare cartea noastră de vizită, la alt trist jubileu, peste o sută de ani, s-ar putea ca în R. Moldova să nu mai rămână niciun român', mai scrie Constantin Tănase.
Timpul se referă miercuri şi la anunţul primarului de Comrat (capitala autonomiei găgăuze n.red), Nicolai Dudoglo, privind posibilitatea de a renunţa la drapelul de stat. Acesta s-a plâns de 'procesul de românizare' iniţiat de autorităţile centrale şi a declarat că va refuza recunoaşterea însemnelor Republicii Moldova. Ziarul subliniază că deşi există găgăuzi şi în Dobrogea (România), în Bulgaria şi în alte zone din Balcani, lor nu li se recunoaşte autonomia decât în Republica Moldova, unde au fost aduşi în secolul al XIX-lea.
'Chişinăul recucereşte piaţa de peste Nistru', titrează Adevărul. În primele patru luni ale anului livrările de mărfuri moldoveneşti în stânga Nistrului au crescut de 5,8 ori faţă de aceeaşi perioadă din 2011 şi au ajuns la 34 de milioane de dolari, arată statisticile aşa-zisului serviciu vamal din Transnistria. Potrivit aceloraşi date, şi livrările de mărfuri transnistrene în Moldova de pe malul drept al Nistrului au crescut în această perioadă, dar nu cu acelaşi ritm, şi au constituit 64 de milioane de dolari. Specialiştii explică fenomenul în special prin decizia din 17 ianuarie 2012 a noului lider de la Tiraspol de a anula taxa de 100% aplicată la importul de produse moldoveneşti din dreapta Nistrului.
