11 februarie 2012 - Ziua Internaţională Împotriva ACTA

Sâmbătă, 11 februarie 2012, mii de clujeni au inundat centrul oraşului Cluj Napoca timp de aproximativ 3 ore, în cadrul unui marş de protest împotriva acordului ACTA.

Protestul a început în Piaţa Unirii, unde peste 2.000 de manifestanţi (în marea lor majoritate studenţi, liceeni şi tineri utilizatori de Internet) s-au adunat pentru a-şi manifesta în mod paşnic nemulţumirea faţă de draconicul acord ACTA (Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii – Anti-Counterfeiting Trade Agreement).

La fel cum s-a întâmplat în cazul multor altor legi, acorduri sau proiecte cu un puternic impact asupra populaţiei (cum ar fi implementarea folosirii cipurilor RFID în paşapoarte biometrice, adoptarea normelor Codex Alimentarius, etc.) ACTA a fost proiectat în secret şi semnat fără acordul sau consultarea populaţiei. Textul sau prea vag şi modalitatea “ruşinoasă” a semnării - a fost votat de UE la Tokio fără conferinţă de presă, sau comunicat media - ridică temeri asupra faptului că ar putea fi folosit ca armă pentru a controla Internetul.

Conform legislaţiei impuse de ACTA, furnizorii de Internet vor fi obligaţi să urmărească datele vehiculate de computerului fiecăruia dintre noi pe internet, la simpla suspiciune că utilizatorul ar fi accesat un material piratat. Folosirea programelor piratate va fi identificată imediat şi “vinovaţii” vor fi pedepsiţi prin amenzi semnificative şi alte măsuri.

“Conducătorii noştri trebuie să ia în considerare oamenii, deoarece ei sunt reprezentanţii [şi aleşii] oamenilor. Ei ar trebui să respecte voinţa poporului. La nivel global, dacă sunt ţări care nu doresc, nu se va aplica [ACTA] deoarece trebuie să fie în semnat unanimitate. Trebuie să învăţam [ce este] democraţia şi când este ceva ilegal trebuie să ieşim în stradă şi să protestăm paşnic”, a declarat pentru Epoch Times România preşedintele Asociaţiei Luptătorilor “21 decembrie 1989”, Luca Viorel, prezent la manifestaţia din Cluj Napoca.

Protestatarii clujeni (la fel ca în alte oraşe ale ţării) au venit “înarmaţi” cu bannere, steaguri, pancarte, tobe mici, măşti “Anonymus” şi slogane pentru a lupta împotriva “sugrumării” Internetului.

“Jos ACTA”, “Veniţi cu noi, ACTA la gunoi”, “România, trezeşte-te”, “Va rugăm să ne scuzaţi că ne simţim supravegheaţi” “Nu vrem să fim o naţiune de sclavi”, “Europa nu uita, Clujul e de partea ta”, sunt doar câteva dintre mesajele scandate în seara Zilei Internaţionale Împotriva ACTA (11 februarie) în centrul Clujului.

Protestul din Cluj Napoca a făcut parte dintr-o serie de proteste desfăşurate la nivel european de sute de mii de oameni. Sloganele anti-ACTA au fost auzite din Bucureşti, Cluj Napoca, Suceava, Iaşi, Braşov, Craiova, Constanţa, Timişoara şi Arad până în Germania, Lituania, Estonia, Bulgaria şi în alte ţări europene.

“Protestul nu este numai în Cluj, nu e numai în România, se petrece în toată Europa. Cu siguranţă, când vocile sunt la nivel european, mondial, [acest lucru] va reuşi să atragă atenţia asupra faptului că ACTA este un document pe care nu-l vrem ratificat, semnat. Textul este prea vag, lasă prea mult loc de interpretare şi acest lucru pune în pericol libertatea de exprimare, de a accesa şi împărţi anumite fişiere [şi informaţii]”, a declarat Tudor, un tânăr clujean partipant la protestul anti-ACTA.

“Am venit la Cluj pentru a-mi manifesta nemulţumirea faţă de acest act semnat cu uşile închise, fiind impulsionat şi de nesimţirea [autorităţilor] cu privire la neinformarea populaţiei asupra acestui acord. Sper că protestele vor ajunge la urechile celor care au semnat acordul ACTA, dar o schimbare radicală e greu de obţinut de pe o zi pe alta”, a declarat Daniel Netcu, un tânăr absolvent de facultate din oraşul Bistriţa care s-a deplasat la Cluj Napoca pentru a-şi exprima opoziţia faţă de ACTA.

11 februarie a fost numită “Ziua Internaţională Împotriva ACTA” şi ar putea marca începutul unei noi “primăveri arabe” în sfera virtuală – o revoltă împotriva măsurilor guvernamentale abusive şi nedrepte. Rămâne de văzut dacă, prin continuarea acestor proteste ce prind amploare, clasa politică românească implicată în semnarea ACTA va adopta o poziţie corectă şi va respecta cererile populaţiei.