Xi Jinping semnalează schimbarea poziţiei regimului faţă de Falun Gong

Printr-o serie de gesturi politice neobişnuite, Xi Jinping pare să fi lăsat să se înţeleagă schimbarea politicii de persecuţie a mişcării spirituale Falun Gong promovată de Partid.
Liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping în Sala Mare a Poporului din Beijing, la 25 martie 2016
Liderul Partidului Comunist Chinez Xi Jinping în Sala Mare a Poporului din Beijing, la 25 martie 2016 (Lintao ZHANG / AFP / Getty Images)

Partidul Comunist Chinez are o listă lungă de zile "sensibile", sau date ale evenimentelor pe care regimul le consideră ameninţătoare politic. În aceste zile sensibile, precum şi în cele premergătoare lor, aparatul de securitate al Partidului devine neobişnuit de vigilent sau chiar frenetic şi de multe ori conduce razii, arestări şi reprimări ale celor asociaţi cu evenimentele.

Obiectivele includ activiştii pentru democraţie implicaţi în evenimentele din Piaţa Tiananmen pe 4 iunie, când tancurile au strivit studenţii la Beijing, şi pe 25 aprilie 1999 practicanţii Falun Gong.

Cu toate acestea, în acest an, la cea de-a 17-a aniversare de la apelul paşnic al Falun Gong în Beijing, Xi Jinping, liderul Partidului, a deviat de la scenariu.

Printr-o serie de gesturi politice neobişnuite, Xi Jinping pare să fi lăsat să se înţeleagă oprirea politicii predecesorului său de persecuţie a mişcării spirituale Falun Gong, un mare grup vizat pentru eliminare în 1999.

Recentele acţiuni ale lui Xi Jinping - care includ observaţii moderate cu privire la modul de tratare a petiţionarilor, epurarea unor oficiali de securitate deosebit de brutali implicaţi în torturi, cerinţa ca forţele de securitate să se comporte cu probitate, şi ceea ce se apropie de remarci conciliante cu privire la religie în China - indică, subtil, datorită secvenţei lor şi momentului din jurul unei astfel de aniversări sensibile, o potenţială schimbare a poziţiei şi importanţei politicilor de status-quo ale partidului.

Beijing, 1999

Pe 23 aprilie 1999, 45 de practicanţi Falun Gong au fost atacaţi şi arestaţi de poliţie în Tianjin, un oraş aflat la aproximativ 145 de km de Beijing, în timp ce protestau paşnic la Tianjin Normal University. Practicanţii cereau ca academicianul He Zuoxiu să-şi retracteze un articol ce defăima Falun Gong, o practică de auto-îmbunătăţire, care implică exerciţii lente şi este bazată pe principiile adevăr, compasiune şi toleranţă.

He Zuoxiu, un inamic declarat al Falun Gong, este cumnatul lui Luo Gan, pe atunci şeful securităţii publice, care de ani de zile căuta să "găsească" ceva împotriva Falun Gong.

Practica se răspândise liber în China în anii 1990, de cele mai multe ori cu sprijinul tacit sau explicit al diferitelor entităţi de stat; un mare număr de membri ai Partidului Comunist se număra printre aderenţi, alături de cadre ale Armatei şi Securităţii şi chiar membri ai Biroului Politic.

Toate acestea erau considerate de unii comunişti fanatici, printre care Luo Gan era proeminent, drept o ameninţare la adresa securităţii ideologice şi politice a regimului.

După ce vestea din 23 aprilie privind arestările s-a răspândit, un număr mare de aderenţi Falun Gong din Beijing a decis să adreseze petiţii autorităţilor centrale de la Beijing - aşa că s-au deplasat la Biroul de Scrisori şi Solicitări, din apropierea campusului conducerii Partidului din Zhongnanhai.

La 25 aprilie, poliţia din Beijing a blocat drumul către Birou, şi aderenţii care soseau - peste 10.000 - au fost îndrumaţi să înconjoare Zhongnanhai, ansamblul rezidenţial şi biroul oficial al conducerii de vârf a Partidului - o locaţie extrem de sensibilă din Beijing.

La începutul după-amiezii, premierul Zhu Rongji a apărut în faţa mulţimii şi a fost de acord să vorbească cu reprezentanţii practicanţilor. Chestiunea părea să fie rezolvată după lăsarea serii.

Cu toate acestea, şeful Partidului, Jiang Zemin, a fost furios şi la scurt timp a declarat apelul ca fiind "cel mai grav incident politic după 4 iunie".

Într-o scrisoare emisă Biroului Politic în acea noapte, Jiang Zemin scria: "Cum se poate ca noi, membrii ai Partidului Comunist, înarmaţi cu marxismul şi credinţa în materialism şi ateism, să nu putem învinge lucrurile Falun Gong? În cazul în care ar fi aşa, nu ar fi cea mai mare glumă de pe Pământ?"

În vara aceea, pe 20 iulie, Jiang a ordonat aparatelor de securitate şi legale a regimului să înceapă eradicarea mişcării Falun Gong. "Ruinaţi-le reputaţia, falimentaţi-i financiar, şi distrugeţi-i fizic", au fost ordinele date Poliţiei, potrivit numeroaselor rapoarte ale practicanţilor Falun Gong care citează declaraţii ale ofiţerilor de Poliţie.

Potrivit Minghui.org, un site care strânge mărturii despre crimele comise de Partidul Comunist Chinez în timpul persecuţiei, peste 3900 de practicanţi au fost omorâţi, iar zeci de milioane de persoane au fost închise din 20 iulie 1999, ziua care marchează startul oficial al campaniei anti-Falun Gong. Cercetătorii estimează că sute de mii de practicanţi au fost ucişi pentru organele lor, ca parte a industriei privind transplantul de organe, o afacere hidoasă condusă de partidul-stat chinez.

Încă din 1999, comemorările din 25 aprilie şi 20 iulie, au fost marcate de percheziţii ale poliţiei la locuinţele practicanţilor şi arestări în toată China.

Petiţionare şi Sistemul de securitate

Acesta este contextul care relevă semnificaţia recentelor gesturi ale lui Xi Jinping, aşa subtile cum sunt.

Petiţionarea - modul prin care se fac plângeri la nivelul conducerii regimului comunist - a devenit rapid principalul mijloc prin care practicanţii Falun Gong au făcut apel. Odată ce a devenit clar că folosirea acestei metode va avea parte de represalii violente, a încetat în mare măsură.

La 21 aprilie, Xi Jinping a declarat că este în interesul regimului chinez să "soluţioneze pe cale amiabilă căile de atac rezonabile şi legale ale maselor" care depun petiţii, potrivit unei declaraţii publicate de către portavocea Partidului, Xinhua News Agency. Premierul chinez Li Keqiang a adăugat că regimul ar trebui "să depună eforturi pentru a dezamorsa conflictele şi a proteja drepturile legale" ale petiţionarilor.

Mai bizar, în perioada apropiată comemorării de la 25 aprilie, Xi Jinping a luat în vizor aparatul de securitate al regimului.

Sub conducerea fostului ţar al securităţii Luo Gan, Comitetul de Afaceri Politice şi Legislative (CAPL) - o organizaţie de partid mică dar puternică ce controla poliţia, închisorile şi instanţele - a jucat un rol crucial în organizarea aşa-numitului "asediu al Zhongnanhai" şi persecuţia Falun Gong. Poliţia din Beijing a orientat deliberat practicanţi Falun Gong pe strazile din jurul Zhongnanhai, iar Biroul 610, o organizaţie extrajudiciară înfiinţată special pentru a supraveghea persecuţia Falun Gong, a intrat în sfera de competenţă a CAPL.

Luna trecută, în ajunul zilei de 25 aprilie, patru oficiali de securitate de rang înalt, inclusiv secretarul Partidului în CAPL din provincia Hebei, Zhang Yue, au fost eliminaţi. Zhang este considerat responsabil pentru torturarea practicantului Falun Gong Liu Yongwang, care a fost legat de o scândură şi a fost bătut cu curele din piele şi electrocutat cu bastoane electrice. În ziua următoare demiterii acestora, şeful actual al CAPL, Meng Jianzhu a declarat şefului de securitate publică, şefului justiţiei, procurorului general şi altor aparatnici de securitate adunaţi în cadrul unei reuniuni la nivel naţional, că Xi Jinping a cerut încă o dată, ca aparatul de securitate să rămână profesionist si disciplinat - un contrast implicit cu fieful personal corupt al rivalilor politici ai lui Xi.

Religie

Probabil că gestul cel mai evident al lui Xi este prezidarea unei conferinţe pe tema religiei, pe 22 aprilie şi 23, prima reuniune la nivel înalt pe această temă care are loc după 15 ani, şi comemorarea primelor arestări pe scară largă a practicanţilor Falun Gong.

Liderii de Partid conduc în mod uzual întâlniri de lucru pentru a seta sau a schimba direcţia politică. Mesajele cheie sunt adesea îngropate între liniile greoaie, rigide, ale limbajului de lemn al Partidului, dar ele pot fi descâlcite printr-o analiză atentă a frazeologiei şi a tonului folosite.

Pe vremuri, aflat la prezidiul conferinţei pe tema religiei în 2001, Jiang Zemin a făcut clar faptul că regimul ar trebui să domine complet grupurile religioase care reprezintă o ameninţare existenţială la "stabilitatea" dominaţiei comuniste. Jiang a adăugat că "religiile deviante" ar trebui să fie suprimate, o concluzie logică a eforturilor sale anterioare din acel an pentru a uni cele cinci religii recunoscute în China împotriva Falun Gong, precum şi înscenarea unei auto-incendieri în Piaţa Tiananmen pentru defăimarea acestei discipline spirituale.

La recenta întâlnire pe tema religiilor, Xi Jinping a declarat că învăţăturile religioase pot "îmbogăţi" şi ar trebui să fie "armonizate" cu cultura chineză. El a adăugat că Partidul ar trebui în mod proactiv "să ghideze" grupurile religioase, şi că guvernarea muncii pe această temă ar trebui să se efectueze în conformitate cu legea. În discursul lui Xi nu se face nicio menţiune despre "religiile malefice" (cu care erau etichetate în trecut mişcarea Falun Gong, Biserica Catolică şi multe dintre cele protestante), iar tonul general adoptat de el părea mult mai conciliant comparativ cu poziţia combativă a lui Jiang.

Articolul cu privire la şedinţa de lucru pe tema religiilor a lui Xi Jinping a ocupat trei sferturi din prima pagină a oficiosului Partidului, Cotidianul Poporului, faţă de doar o treime de pagină despre sesiunea lui Jiang din 2001, o indicaţie a faptului că Xi se aşteaptă ca remarcile sale să fie luate în serios.

Cotidianul Poporului şi Xinhua au titrat: "Îmbunătăţirea exhaustivă a standardelor de muncă religioase în noile condiţii".

Un indiciu de schimbare

De la ocuparea funcţiei, în 2012, acţiunile lui Xi Jinping au avut ca efect, intenţionat sau nu, uşurarea poverii persecuţiei suferite de practicanţii Falun Gong.

Fiind cel mai mare grup de prizonieri de conştiinţă din China, şi singurul grup vizat de către o agenţie secretă de nivel superior însărcinată în mod specific cu eliminarea lui, practicanţii Falun Gong au constituit ani de zile majoritatea ocupanţilor din lagărele de muncă şi din alte locuri de detenţie. Ei au constituit, de asemenea, majoritatea cazurilor de tortură raportate, potrivit Raportorului Special al ONU pe Tortură.

Dar, în decembrie 2013, sistemul de lagăre de muncă ce a fost folosit împotriva Falun Gong atât de mult timp, a fost eliminat în mod oficial. În locul lor au rămas chiar mai puţin reglementatele "centre de educaţie juridică" (colocvial cunoscut sub numele de centre de spălare a creierului). Chiar şi aşa, unul dintre cele mai importante instrumente de reprimare a Falun Gong a fost scos din uz.

Xi a supravegheat, de asemenea, promovarea reformelor juridice care au făcut instanţele chineze mai răspunzătoare de manipularea cazurilor Falun Gong precum şi a altor cazuri, iar aderenţii de pe tot cuprinsul Chinei au fost în măsură să depună plângeri penale împotriva lui Jiang Zemin fără a mai trebui să fie supuşi la violenţe sistematice, directe. Cu toate că mulţi reclamanţi au fost reţinuţi şi abuzaţi, iar alţii au fost lăsaţi complet în pace, oricare dintre aceste cazuri formează un contrast imens cu brutalele decese prin tortură, care îi aşteptau pe cei care încercau să-l aducă pe Jiang in faţa justiţiei cu un deceniu în urmă.

Campania anti-corupţie a lui Xi Jinping a compromis şi arestat, de asemenea, numeroşi oficiali de nivel înalt de partid care şi-au construit carierele pe campania de genocid împotriva Falun Gong. Chiar şi cadre de elită odată considerate intangibile - precum ţarul securităţii Zhou Yongkang, şeful Biroului 610, Li Dongsheng, şi ambiţiosul şef al Chongqing-ului, Bo Xilai - toţi implicaţi în persecuţia împotriva Falun Gong, au fost eliminaţi.

Persecuţia împotriva Falun Gong a fost extrem de costisitoare pentru imaginea Partidului Comunist - resursele cheltuite pentru punerea ei în execuţie, precum şi existenţa, probabil, a zeci de milioane de cetăţeni chinezi privaţi de drepturi care refuză să renunţe la credinţa lor şi insistă ca aceasta să fie reabilitată, au format un grup social determinat să influenţeze deciziile oficialilor şi ale factorilor de decizie.

Există, de asemenea, un grup mare de intelectuali chinezi în diaspora care practică Falun Gong, şi ajută în mod constant la expunerea persecuţiei; ei au un impact direct asupra oficialilor de Partid care desfăşoară campania în China, prin scrisori, faxuri, e-mailuri şi apeluri telefonice.

Cu toate că Xi Jinping nu a făcut nicio remarcă publică referitoare la Falun Gong, în multe dintre mişcările politice pe care le-a făcut de la venirea la putere, factorul Falun Gong este imposibil de ignorat. Cele mai recente gesturi, toate având loc în jurul lui 25 aprilie, au lăsat cel mai mare loc de interpretare, de până acum, pe care Xi o semnalizează cumva.

Cu toate acestea, unde vor duce semnalele şi în ce măsură Partidul mai poate rămâne la putere după dezvăluirile unor crime odioase, este încă neclar.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe