Xi Jinping ordonă armatei chineze să lase afacerile. Spitalele scoase de sub tutela Armatei

Un ordin recent din partea liderului Partidului Comunist Chinez va forţa armata chineză şi trupele paramilitare ale Partidului să se retragă din afaceri – în special, în cazul spitalelor. Mişcarea are legătură cu jaful sistematic de organe care se petrece în spitalele militare, precum şi cu atentatele în care liderul Chinei era cât pe ce să-şi piardă viata în 2012
Spitalul militar Nr. 301 din Beijing, 6 iulie 2011.
Spitalul militar Nr. 301 din Beijing, 6 iulie 2011. (Liu Jin/AFP/Getty Images)

În China, spitalele aflate sub conducerea armatei şi forţelor paramilitare sunt deseori folosite de chinezi pentru servicii de sănătate, fiind bine finanţate şi echipate.

Recentul ordin, dat de Comisia Militară Centrală, ca forţele militare să iasă din afaceri – atât serviciile plătite cât şi cele publice – a fost publicat la începutul lunii aprilie în presă chineză.

Comisia Militară Centrală este condusă de preşedintele Xi Jinping, şi este organul care transmite şi implementează ordinele Partidului în cadrul armatei. Detaliile ordinului, esenţiale pentru dizolvarea controlului militar asupra spitalelor şi a altor afaceri, nu au fost imediat clare.

Comisia Centrală a dat un termen limită de 3 ani pentru implementarea planului.

Mass media chineză şi declaraţiile oficiale au susţinut că scopul ordinului este de a creşte abilitatea de luptă a forţelor militare. “Misiunea armatei este aceea de a duce bătălii şi de a lupta cu succes. Orice interferează cu misiunea sa trebuie eliminat”, conform unui comentariu publicat într-un ziar din Guangdong, rezumând gândirea oficială.

Fiind vorba de China, însă, nimic nu este chiar ceea ce pare la suprafaţă.

O consecinţă majoră a ordinului, despre care rapoartele media chineze au păstrat tăcerea, este faptul că va exclude armata chineză din industria ilegală şi macabră a recoltării forţate de organe şi a transplanturilor de organe

Acest lucru este dificil de urmărit, deşi este o consecinţă inevitabilă şi semnificativă a ordinului. Înlăturarea armatei, în special a departamentelor sale extensive de logistică, de la conducerea spitalelor va duce probabil la eliminarea treptată a rolului armatei în traficul şi jaful de organe.

Traficul de organe. Jaful de organe

Din 1999 armata chineză şi forţele paramilitare conduc un sistem complex de spitale, printre cele mai dotate din ţară ca echipamente şi personal. Deşi bugetul de sănătate pentru armată nu a fost suplimentat foarte mult, începând cu anul 2000, multe dintre spitale au fost reconstruite în mare parte sau li s-au adăugat noi aripi dedicate unor domenii ale medicinii care includ chirurgia de transplant.

În legătură cu masivul program de transplanturi al Chinei (care a luat având mai ales după 2001) există o controversă macabră: nimeni nu poate explica de unde provine o cantitate atât de mare de organe - ca cea folosită pentru a efectua zecile de mii de transplanturi anuale din China.

Începând cu 2005, oficialii chinezi au declarat că vasta majoritate a organelor pentru transplanturi provine de la deţinuţi condamnaţi la moarte şi executaţi – deşi această explicaţie nu reuşeşte să justifice imensele numere de organe folosite în industria care a înflorit după 2000, în condiţiile în care numărul de deţinuţi executaţi se află în declin.

Spitalele chineze au efectuat în ultimii 15 ani un număr cu mult mai mare de transplanturi de organe decât ar fi putut să furnizeze execuţiile de deţinuţi condamnaţi la moarte.

Un număr tot mai mare de analişti şi jurnalişti de investigaţie din jurul lumii consideră că sursa reală a vastei majorităţi a organelor sunt prizonierii de conştiinţă închişi în vastul sistem de lagăre de muncă al Chinei: musulmani uiguri care au dispărut în număr mare după 2009, alte minorităţi religioase sau persoane marginalizate; dar, în principal, practicanţi de Falun Gong, celebra şcoală de qigong persecutată de Partidul Comunist Chinez din 1999.

Pe măsură ce dovezile care continuă să iasă la iveală arată că amploarea şi organizarea industriei de transplanturi în China este cu mult mai vastă decât s-a ştiut vreodată, a devenit tot mai clar că actualul complex militaro-medical este un nucleu care asigură activitatea ilegală de transplanturi de organe.

"Depozitele" de donatori. Fermele de oameni

Există dovezi circumstanţiale care arată că armata a jucat un rol cheie în “depozitarea” donatorilor de organe – prizonieri de conştiinţă ţinuţi vii în lagăre speciale de muncă, în aşteptarea tăierii (şi omorârii în imensa majoritate a cazurilor) la comandă - care se petrece atunci când există cerere de organe pe piaţa neagră de organe a Chinei.

Dovezile care sugerează această posibilitate sunt în principal sub forma unor convorbiri telefonice înregistrate în secret cu doctori şi asistente din China. Timp de câţiva ani, anchetatori din afara Chinei au sunat la spitalele militare şi civile chineze dându-se drept doctori din China sau rude ale vreunui pacient care are nevoie de un transplant. Investigatorii se lansează în conversaţii telefonice de durată cu angajaţii din domeniul sănătăţii care, uneori, subliniază faptul că armata controlează sursele de organe. În unele conversaţii, aceşti angajaţi din domeniul sănătăţii garantează calitatea organelor, susţinând că sunt capabili să meargă la “sursa” controlată de armată şi să efectueze extracţiile de organe la cerere.

Epoch Times a discutat extensiv cu anchetatorii care au făcut aceste apeluri, a ascultat fişierele audio, a evaluat desfăşurătorul convorbirilor telefonice şi a verificat multe dintre numerele de telefon apelate. Majoritatea acestor investigatori lucrează sub egida Organizaţiei Mondiale de Investigare a Persecuţiei împotriva Falun Gong (WOIPFG), o reţea non-profit de cercetători localizaţi în principal în SUA.

Industrie profitabilă

Jiang Yanyong, fost medic şef la Spitalul Militar 301 din Beijing, a susţinut anul trecut într-un interviu cu postul Cable Television din Hong Kong că spitalele militare sunt adânc implicate în recoltarea de organe de la deţinuţi, şi că centrele lor de transplanturi de organe reprezintă o sursă de venit foarte profitabilă. O persoană aflată în poziţia lui Jiang Yanyong în mod normal nu ar putea să dea un astfel de interviu despre un subiect atât de sensibil fără aprobare.

Există multe indicaţii privind sumele mari de bani implicate în industria transplanturilor de organe din China. Unul dintre cele mai emblematice cazuri este cel al Spitalului Nr. 309 al Armatei de Eliberare a Poporului.

Aparent, Shi Bingyi, un doctor aflat în conducerea spitalului, a efectuat personal cel puţin 2.130 de transplanturi de rinichi şi 380 de transplanturi de ficat până în 2011, conform unui raport publicat de Ho Leung Ho Lee Foundation, un ONG din Hong Kong. Website-ul Spitalului Nr. 309 a susţinut că veniturile centrului de transplanturi au crescut de 8 ori în 5 ani, de la 30 milioane de yuani (4,6 milioane de dolari) în 2006 la 230 milioane de yuani (35 milioane de dolari) în 2010.

Ţinând cont de mărturiile care arată că practicanţii Falun Gong sunt o sursă majoră pentru organe, se crede această industrie vastă a dus la moartea a cel puţin 100.000 de practicanţi Falun Gong, conform un estimări recente făcute de grupul Doctors Against Forced Organ Harvesting (Doctori Împotriva Recoltării Forţate de Organe) - un ONG format din medici din toată lumea, care se ocupă de acest adevărat genocid.

Ordin cu cântec

Unii angajaţi în sectorul sănătăţii aşteaptă de aproximativ 6 luni scoaterea spitalelor de sub tutela armatei, conform interviurilor efectuate de Epoch Times. Dacă spitalele militare sunt plasate înapoi unde ar trebui să fie - sub controlul guvernelor locale - atunci doctorii şi personalul militar vor fi reclasificaţi ca civili, vor primi paşapoarte şi li se va permite să călătorească în străinătate. Momentan personalului militar chinez îi este interzis să călătorească în străinătate, cu excepţia cazurilor speciale.

Scoaterea spitalelor de sub tutela armatei este cel mai recent semn a ceea ce pare să fie o curăţare pe şest a unei industrii profitabile bazate pe crimă.

Problema este că dacă Partidul pune capăt acestei activităţi, nu există niciun fel de indicaţii că îşi va asuma şi responsabilitatea, sau că va trage pe cineva la răspundere, pentru jaful de organe - un fenomen de o amploare extrem de mare, considerat de majoritatea analiştilor drept un măcel în masă.

Un număr de alte indicaţii ale acestei tendinţe includ declaraţii din partea lui Jiang Yanyong, care a confirmat ceea ce este în mare parte cunoscut: implicarea armatei în recoltarea de organe şi chiar procurarea de organe în timp ce donatorul este încă în viaţă.

În plus au existat unele comentarii făcute de Huang Jiefu, oficialul chinez care se ocupă de PR (în principiu interacţiunea cu străinătatea) în privinţa politicii transplanturilor de organe. Vorbind despre organele luate cu forţa de la deţinuţii condamnaţi la moarte (China face şi acest lucru), Huang Jiefu a declarat că fostul ţar al securităţii chineze, Zhou Yongkang, a fost responsabil pentru abuzurile comise în industria chineză a transplanturilor. Totuşi, Jiefu, în declaraţiile sale, nu a menţionat deloc prizonierii de conştiinţă, şi nici jaful de organe de la aceşti oameni care nu sunt nici măcar condamnaţi de vreun tribunal - ci sunt ţinuţi în lagăre de muncă din cauza oprimării de către regimul comunist.

Securitatea chineză, băgată până-n gât

Zhou Yongkang, un susţinător al fostului lider comunist chinez Jiang Zemin, cel care a lansat persecuţia împotriva Falun Gong în 1999, a fost unul dintre cei mai puternici lideri comunişti până la condamnarea sa pe viaţă pentru corupţie în 2015. De atunci, Zhou a fost atacat în presă de stat ca fiind un complotist împotriva conducerii lui Xi Jinping.

O înlăturare a armatei de la conducerea spitalelor şi din celelalte sectoare de afaceri în care este implicată – inclusiv comunicaţii, pregătirea personalului, logistică, etc. – va fi un pas enorm care va elimina controlul armatei chineze asupra multor activităţi non-militare care, de fapt, nu au nimic de a face cu milităria.

O astfel de reformă a mai fost încercată iniţial în 1998, când a fost desfiinţat enormul şi coruptul imperiu de afaceri al Armatei de Eliberare a Poporului. Acesta fusese construit în anii '90 de către Jiang Zemin, la vremea respectivă dictatorul momentului, care dăduse undă verde generalilor chinezi să-şi facă avere prin mijloace ilegale - pentru a le cumpăra loialitatea.

Noul ordin privind închiderea afacerilor armatei a fost dat la scurt timp după o modificare a Legii Poliţiei Armate a Poporului, introdusă de Sun Sijing, comisarul politic al poliţiei armate, în timpul unei plenare recente a Congresului Naţional al Poporului în Beijing.

Forţele paramilitare chineze, cunoscute în mod oficial ca Poliţia Armată a Poporului, sunt folosite pentru a suprima manifestaţiile, în cazuri de dezastre sau la operaţii delicate, în general îndreptate împotriva populaţiei.

Amendamentul va plasa forţele paramilitare – compuse din aproximativ 1 milion de soldaţi – sub controlul Comisiei Militare Centrale, iar oficialilor locali le va fi mult mai greu să le mobilizeze.

Un număr de analişti chinezi cu surse în aparatul de stat au discutat cu ediţia în limba chineză a ziarului South China Morning Post şi au considerat că ordinul de a plasa trupele speciale sub comanda CMC este rezultatul conspiraţiilor puse la cale în 2012 între Bo Xilai, primarul oraşului Chongqing, Wang Lijun, adjunctul său, şi Zhou Yongkang, fostul şef al securităţii chineze.

Analiştii dau crezare zvonurilor legate de o lovitură de stat care ar fi fost pusă la cale pe 19 martie 2012 de grupul mai sus menţionat şi care îl viza direct pe actualul preşedinte, Xi Jingping, care la acel moment de pregătea să moştenească puterea de la predecesorul său.

Răspunsul lui Xi Jinping la comploturile din primavara lui 2012 a fost campania de epurare politică pe care Xi Jinping a iniţiat-o împotriva rivalilor săi politici - majoritatea membrii ai unui grup numit banda de la Shanghai, coagulat în jurul fostului dictator Jiang Zemin. Toţi cei menţionaţi mai sus au ajuns în puşcărie, cu condamnări pe viaţă.

Noul aranjament va face mobilizarea trupelor speciale practic imposibilă fără acordul preşedintelui sau a CMC.

Comisarul politic al poliţiei armate, Sun Sijing, a declarat că amendamentul va “garanta că pârghiile de comandă supremă asupra forţelor armate ale poliţiei vor ajunge la Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez, Comisia Militară Centrală şi preşedintele Xi Jinping”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe