Hilar: Strategia Naţională Anticorupţie, o non-prioritate pe fieful lui Firea. Doar Opera Comică a luat-o în serios

N-avem autostrăzi, n-avem spitale de ultima generaţie, n-avem şcoli acreditate ISU, n-avem mai nimic. Avem însă o Stategie Naţională Anticorupţie, astfel încât lucrurile să se îndrepte, doar-doar vom deveni o ţară normală. Instituţiile statului nu se înghesuie însă să o implementeze, iar legea nu prevede sancţiuni pentru cei ce nu o fac.
Justiţia
Justiţia (Captură web)

Nu multă lume ştie că în România există o Strategie Naţională Anticorupţie (SNA) pe perioada 2016 - 2020, strategie aprobată de Guvernul Cioloş. Mai mult, ea nu doar că există, ci presupune şi o serie de acţiuni din partea instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale. Concret, acestea aveau obligaţia ca, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern prin care a fost aprobată strategia (10.08. 2016) să îndeplinească procedurile de aderare la aceasta urmând ca în termen de şase luni de la aceeaşi dată să elaboreze şi să transmită Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente. Ce să vezi însă, cum legea nu prevede sancţiuni, de conformat s-au conformat doar o parte dintre instituţii.

Printre cei care au aflat de existenţa SNA 2016 - 2020 se numără şi Cristina Bota, o protestară din Piaţa Victoriei, unde, de la adoptarea OUG 13 se militează non-stop pentru o Românie fără corupţie şi în care instituţiile statului lucrează la vedere, pentru cetăţeni. Indignată de modul în care funcţionează pagina web a Primăriei Capitalei, dna Bota a încercat să afle cum a fost implementată SNA la nivelul municipalităţii, mai ales că transparenţa instituţională este unul drintre principalele deziderate ale strategiei.

Zis şi făcut! Surpriză însă, după ce a demarat o corespondenţă cu PMB, protestatara a aflat că, la nivel de Capitală, doar Opera Comică şi-a făcut datoria în materie de paşi vizând implementarea SNA.

"După cum se ştie, site-ul pmb.ro al Primăriei Bucureşti este sub orice critică, haotic, perfect pentru a nu găsi nici o informaţie actualizată sau de interes general referitor la cheltuirea banului public. Căutând legislaţia care obligă instituţiile să afişeze anumite informaţii de interes public, am dat peste anexa 4 şi anexa 5 din HG 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

Aşa că am solicitat Primăriei Bucureşti să îmi comunice, atât la nivelul primăriei,cât şi al instituţiilor subordonate/coordonate:

- informaţii despre implementarea HG 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020,

- Gradul de respectare de către instituţiile subordonate, coordonate, aflate sub autoritatea Primăriei Municipiului Bucureşti a anexei 4 Standard General de Publicare a informaţiilor de interes public şi a anexei 5 Publicarea informaţiilor de interes public privind întreprinderile publice.", a explicat Cristina Bota, pentru Epoch Times, cum a început laboriosul său schimb de scrisori cu statul.

Ce rezultate i-au adus Cristinei eforturile depuse? Ei bine, a primit 30 de răspunsuri de la diverse instituţii subordonate, coordonate, aflate sub autoritatea Primăriei Municipiului Bucureşti. Din ele a rezultat că singura care a implementat SNA este Opera Comică pentru Copii.

"Şi încă primesc răspunsuri, pentru că alte 50 de instituţii nu au trimis încă răspuns.", adaugă protestatara.

Cât despre Primărie în sine, răspunsul a fost uluitor. Astfel, instituţia arată că "odată cu preluarea mandatului de Primar General de către Gabriela Firea, viziunea de guvernare locală presupune o abordare mai structurată atît a combaterii corupţiei la nivel local cît şi a măsurilor de prevenire a actelor de corupţie. Astfel s-a înfiinţat Direcţia de Integritate în vederea prevenirii şi combaterii corupţiei şi abuzurilor profesionale, care, în momentul în care va deveni funcţională va realiza acţiunile necesare pentru implmentarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020."

Cristina Bota a fost profund impresionată şi de răspunsul unui serviciu public de interes local aflat în subordinea PMB, serviciu finanţat din subvenţii de la bugetul local al Municipiului Bucureşti, din venituri proprii, precum şi din sponsorizări sau donaţii, care îi comunică următoarele:

"Referitor la solicitările dumneavoastră, îmbrăţişăm spiritul civic cu privire la atenţionarea instituţiilor publice de a aplica legea în scopul unei bune funcţionări a acestora în societate, în slujba cetăţeanului.

Situaţia la nivel naţional. Ministerul Justiţiei uluieşte

Cristina Bota nu s-a rezumat doar la corespondenţa cu Primăria Capitalei, ci s-a adresat şi Ministerului Justiţiei pentru a vedea cum stă treaba la nivel naţional. Aşadar, protestatara a cerut MJ să îi transmită care sunt instituţiile care au trimis declaraţiile de aderare şi planurile de integritate, şi care nu, în condiţiile în care termenele de trimitere a acestor documente era 10.11.2016 pentru îndeplinirea procedurilor de aderare la SNA şi 10.02.2017 pentru elaborarea planului de integritate aferent SNA.

"Răspunsul primit de la Ministerul Justiţiei este uluitor", remarcă Cristina Bota, cu atât mai uluitor cu cât în data de 29.06.2017, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare pentru obţinerea avizului necesar unui nou mandat pentru Ministerul Justiţiei, dl. Tudorel Toader a afirmat că " Avem o strategie naţională anticorupţie, trebuie pornit de la prevenire, de la educaţie.”

Redăm răspunsul primit de CB de la Ministerul Justiţiei, în data de 11.07.2017:

"Urmare solicitărilor dvs. electronice din data de 01.07.2017, va transmitem, anexat, lista instituţiilor publice centrale (inclusiv cele subordonate, coordonate, aflate sub autoritate), a autorităţilor independente şi instituţiilor anticoruptie, precum şi a întreprinderilor publice care au transmis către Ministerul Justiţiei declaraţia de aderare la valorile fundamentale, principiile şi obiectivele Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA) 2016-2020, precum şi planul de integritate. În total, la Ministerul Justiţiei au fost înregistrate 228 declaraţii de aderare şi 130 planuri de integritate transmise de instituţii din categoriile menţionate mai sus.

În ceea ce priveşte autorităţile publice locale, situaţia referitoare la structurile care au aderat la SNA şi care au elaborat planuri de integritate se regăseşte la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în parteneriat cu care Ministerul Justiţiei coordonează platforma de cooperare a administraţiei publice locale, cele două instituţii încheind un acord de colaborare în acest sens, în luna octombrie 2016.

Menţionăm că obligaţia de aderare la SNA şi de elaborare a planurilor de integritate revine tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale, inclusiv celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum şi întreprinderilor publice, potrivit HG nr. 583 din 2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public. Actul normativ nu prevede sancţiuni în cazul nerespectării termenelor de depunere a documentelor solicitate

Secretariatul Tehnic al SNA a comunicat permanent cu instituţiile şi autorităţile publice centrale, acordând sprijin şi consiliere în elaborarea atât a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile şi obiectivele SNA, cât şi a planului de integritate, instituţiilor care au cerut acest lucru şi au formulat solicitări pentru transmiterea documentelor prevăzute de actul normativ menţionat."

Răspunsul Ministerului Justiţiei la adresa Cristinei Bota
Răspunsul Ministerului Justiţiei la adresa Cristinei Bota (Epoch Times)

"Nici măcar MDRAPFE-Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nu a transmis către Ministerul Justiţiei planul de integritate, în condiţiile în care, în urma protocolului încheiat în octombrie 2016, situaţia referitoare la autorităţile publice locale care au aderat la SNA şi care au elaborat planuri de integritate se regăseste la acest minister!" remarcă dna Bota care a transmis şi către MDRAPFE solicitare similară cu cea transmisă Ministerului Justiţiei. Solicitarea nu a primit răspuns, fiind încă în termen legal de soluţionare.

Printre instituţiile care NU au transmis Ministerului Justiţiei declaraţia de aderare la SNA apar şi:

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare şi Utilităţi Publice

Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor

Departamentul pentru Privatizare în Administrarea Participaţiilor Statului

Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului

Asociaţia de Acreditare din România

Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul

Agenţia Naţională Antidoping

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”

Institutul Naţional de Statistică

Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc

Laborator de Control Doping

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase

Printre instituţiile care nu au transmis către Ministerul Justiţiei planul de integritate apar şi:

MDRAPFE - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene

Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale

Ministerul Afacerilor Externe

Cancelaria Prim Ministrului (preluată în cadrul SGG)

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat

Ministerul Afacerilor Interne (prin Direcţia Generală Anticorupţie)

Ministerul Cercetării şi Inovării

Ministerul Transporturilor

Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

Institutul Naţional de Expertize Criminalistice

Administraţia Fondului pentru Mediu

Garda Forestieră (din mai multe judeţe)

Administraţia Naţională Apele Române

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

Agenţia Naţională pentru Locuinţe

Inspectoratul de Stat în Construcţii

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş

Direcţia pentru Cultură (din mai multe judeţe)

Institutul Naţional al Patrimoniului

Biblioteca Naţională a României

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

Agenţia Domeniile Statului

Avocatul Poporului

Consiliul Concurenţei

Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor

Compania Naţională de Investiţii

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva

Merită menţionat că Ministerul Justiţiei şi-a trimis, lui însuşi, planul de integritate. S-au conformat calendarului stabilit în HG 583/2016 şi Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului şi numeroase alte instituţii. Centralizatorul la nivel naţional poate fi accesată aici

Strategia Naţională Anticorupţie

Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din data 10 august 2016, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie - 29 iulie a.c. Potrivit Ministerului Justiţiei, aproximativ 90 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii de afaceri, societăţi cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice şi reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiţiei în perioada februarie – iulie 2016.

"Noua strategie propune instituţiilor publice şi societăţii, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenţie şi educaţie, pentru a preîntâmpina faptele de corupţie. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituţiile şi întreprinderile publice.

Prin noua SNA, fiecare manager de instituţie publică trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici şi standarde interne menite să prevină faptele de corupţie, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate şi apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupţiei prin forţa coercitivă a statului este şi trebuie menţinută, însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupţiei pe termen lung.

Noua strategie vizează şi creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri şi în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerinţe obligatorii pentru întreprinderile publice.

(...) Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acţionar vor trebui să publice în format deschis indicatorii economici şi de performanţă, inclusiv bugetele şi subvenţiile primite de la autorităţi publice, atât prin structuri ale administraţiei publice centrale, cât şi locale", mai transmitea MJ. Mai multe informaţii, aici

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne