Ziua Unirii Basarabiei, motiv de ceartă politică la Chişinău (revista presei)

Marşul Unirii a fost blocat duminică în centrul Chişinăului de vreo 300 de bărbaţi de la Patrioţii Moldovei. Cele două tabere s-au luat la bătaie, dar au fost despărţite de poliţişti. În mulţime erau persoane care îşi ascundeau feţele, scrie Adevărul de luni.

În ultimii ani, ziua 27 martie, când a avut loc istoricul vot al Sfatului Ţării, a devenit un eveniment mult prea speculat de politicienii din diferite tabere. Istoricul Octavian Ţâcu este de părere că atâta timp cât populaţia Republicii Moldova se consideră românească sau moldovenească subiectul unirii va fi actual. El a explicat că nu este vorba doar de unirea politică, ci în primul rând de cea spirituală.

Publicistul Val Butnaru scrie pe union.md că incidentele de duminică au fost puse la cale şi regizate inclusiv de actuala guvernare de la Chişinău. Poliţia a intervenit în ultimul moment, dar şi atunci avea un comportament ciudat - unioniştilor li se spunea să se împrăştie ca să nu provoace ciocniri, iar patrioţii kgb-işi erau ţinuţi încercuiţi în mijlocul bulevardului, făcând astfel imposibilă dispersarea lor, menţionează autorul. El concluzionează că s-a dorit de fapt transmiterea unui mesaj negativ în societate în privinţa unirii. 'Marşul paşnic al unioniştilor trebuia compromis, în ştirile tv trebuiau să apară cadre cu violenţe, astfel ca burtă-verde din faţa televizorului să nu-şi pună prea multe întrebări privind natura provocărilor, ci să scoată un râgâit: 'ceva nu-i ghini cu Unirea asta', se menţionează în articol.

Constantin Tănase scrie în Timpul că germenii unei împăcări istorice a societăţii moldovene se află tot la sat, acolo unde s-a născut veşnicia. Autorul, care în aceste zile a fost la Soroca, la manifestaţii consacrate poetului Grigore Vieru, observă că Vieru este un simbol care adună lumea, dar n-o desparte şi n-o învrăjbeşte. 'Astăzi avem nevoie atât de mult de acest simbol care să ne unească, indiferent ce limbă vorbim, în biserica cărei mitropolii ne facem cruce şi din ce partid facem parte', subliniază Constantin Tănase.

Cercetătorii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei nu exclud posibilitatea că subsolul republicii conţine şi alte zăcăminte de petrol şi gaze decât cele cunoscute până în prezent. Potrivit cercetătorilor, zăcămintele de hidrocarburi s-ar putea afla în partea sudică a republicii, scrie portalul arena.md. Potrivit lui Vasile Alcaz, directorului Institutului de Geologie, în susţinerea acestei ipoteze ar fi câteva argumente cum ar fi prezenţa unui complex gros de formaţiuni sedimentare, care în regiunile vecine s-au dovedit a fi petrogaziere, dar şi a rocilor cu bune proprietăţi de capcane, capabile de a acumula eventuale hidrocarburi. În plus, există posibilitatea unor căi de migrare regională a hidrocarburilor spre teritoriul Republicii Moldova.