UE ar putea refuza noilor state membre dreptul de veto, pe măsură ce blocul comunitar accelerează extinderea

UE ar putea să refuze viitoarelor state membre dreptul de veto mai mulţi ani, într-o încercare de a face extinderea mai acceptabilă politic, în contextul în care blocul comunitar încearcă să admită noi ţări înainte de sfârşitul deceniului.

Potrivit unor planuri analizate de Comisia Europeană, statele candidate la aderare – precum Moldova şi ţările din Balcanii de Vest – nu ar primi automat, odată cu intrarea în UE, dreptul de a bloca deciziile de politică externă sau alte chestiuni care necesită unanimitate, cum ar fi fiscalitatea.

Ideea este deosebit de relevantă pentru Muntenegru, aflat în fruntea celor nouă ţări candidate oficiale la aderarea la UE. Fosta republică iugoslavă, cu o populaţie de 624.000 de locuitori, aspiră să devină al 28-lea stat membru al UE până în 2028. Luna aceasta, un grup tehnic însărcinat cu redactarea tratatului de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că negocierile, începute acum 14 ani, au intrat în fazele finale.

În acest context, scrie The Guardian, oficialii UE analizează măsuri de protecţie pentru noii membri, pentru a preveni blocarea deciziilor de către un singur stat membru, potrivit a patru surse europene. Ideea a apărut după experienţa dificilă cu Ungaria, al cărei fost guvern pro-rus condus de Viktor Orban a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, în special un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

O interdicţie temporară privind exercitarea dreptului de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului, care ar servi drept model pentru alte state aflate în aşteptare.

Această măsură de protecţie este considerată la limita legalităţii şi ar putea fi introdusă doar pentru o perioadă limitată, pentru a evita crearea unor membri UE de rang secund.

Într-o evoluţie separată, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a scris liderilor UE săptămâna trecută, cerând „soluţii inovatoare” pentru accelerarea aderării la UE a ţărilor din Balcanii de Vest. Într-o scrisoare în care descria extinderea UE drept o „necesitate geopolitică”, Merz a cerut şi „un statut de membru asociat pentru Ucraina” ca „un pas decisiv pe drumul Ucrainei către aderarea deplină”.

Statutul de membru asociat pentru Ucraina ar presupune participarea la reuniunile UE şi reprezentare în instituţiile blocului, dar fără drept de vot. Propunerea Germaniei, a scris Merz, „reflectă situaţia particulară a Ucrainei, o ţară aflată în război” şi ar „facilita negocierile de pace aflate în desfăşurare”.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins această idee: „Locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie, de asemenea, complet – deplin şi egal”, a scris el pe reţelele sociale după ce scrisoarea lui Merz a devenit publică.

Extinderea UE aproape că stagnase până când invazia rusă pe scară largă în Ucraina, din 2022, a conferit un nou sentiment de urgenţă negocierilor de aderare cu vecinii din est. Comisia a declarat anul trecut că ar putea admite noi membri până în 2030, identificând Muntenegru şi Albania drept favorite, lăudând în acelaşi timp progresul rapid al Moldovei şi sugerând că apartenenţa la UE ar putea constitui o garanţie de securitate pentru Ucraina.

Amânarea dreptului de veto este una dintre mai multe măsuri de protecţie discutate pentru a face extinderea UE mai uşor de acceptat.

Statele membre existente trebuie să fie de acord în unanimitate cu admiterea de noi ţări. Oficialii sunt preocupaţi în special de ratificarea în Franţa, unde alegerile prezidenţiale vor avea loc în 2027, iar scepticismul faţă de extinderea UE este în creştere – un sondaj recent Eurobarometru a arătat că doar 43% dintre respondenţii francezi susţin extinderea UE, în timp ce 48% se opun.

Surse europene susţin că este nevoie de gândire creativă pentru ca extinderea să devină posibilă, mai ales în Balcanii de Vest, o regiune cu 17,4 milioane de locuitori, unde Rusia şi China încearcă să îşi extindă influenţa.

Un diplomat european a declarat că amânarea dreptului de veto este una dintre „soluţiile constructive” analizate ca parte a unui proces de „gândire creativă” privind extinderea UE.

„Există o dezbatere despre cum să ne asigurăm că o extindere mai amplă ar fi benefică atât pentru ţările candidate, cât şi pentru UE însăşi. Ideile privind reformele interne şi diferitele caracteristici ale tratatelor de aderare fac toate parte din acest proces”, a spus un al doilea diplomat

Germania a condus eforturile pentru reformarea internă a UE, cum ar fi eliminarea dreptului de veto în politică externă, temându-se ca o uniune nereformată, cu peste 35 de state membre, ar fi o reţetă pentru blocaj instituţional. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat la începutul acestei luni că „o uniune cu 33, 34 sau 35 de state membre nu poate continua pur şi simplu să funcţioneze după aceeaşi abordare concepută pentru un grup mult mai mic”.

Însă Executivul UE se teme că aşteptarea unui consens privind reformele interne ale Uniunii, care ar putea necesita modificarea tratatelor, ar putea împinge extinderea pe plan secund.

Printre ţările candidate, Ucraina este considerată un caz distinct din cauza dimensiunii sale, a războiului cu Rusia şi a costurilor uriaşe de reconstrucţie. Costul total al reconstrucţiei Ucrainei era estimat la 588 de miliarde de dolari la 21 decembrie 2025, de trei ori dimensiunea economiei sale.

Oficialii UE consideră că Ucraina este pe drumul cel bun pentru a finaliza tehnic procesul de aderare în patru ani, însă văd data aderării ca pe o chestiune politică legată de un acord de pace.

Engjellushe Morina, expertă senior în politici la think tank-ul European Council on Foreign Relations, a declarat că o blocare temporară a dreptului de veto „nu este atât de drastică” şi că va fi folosită de politicieni pentru a promova extinderea.

„Nu m-ar surprinde să vedem ceva de acest fel în tratatul Muntenegrului. Şi acesta ar deveni un model pentru alte state membre şi pentru noii membri. Acesta va fi unul dintre lucrurile pe care politicienii şi factorii de decizie le vor invoca şi vor spune: «Uitaţi, facem asta şi asta ca măsuri de protecţie şi luăm aceste măsuri preventive». Aceasta este logica.”

Ideea reprezintă şi o modalitate de a proteja Uniunea de situaţia în care un nou stat membru ar adopta o direcţie radical diferită după aderare, de exemplu prin alegerea unui guvern pro-rus în Muntenegru. Comisia şi statele membre ale UE doresc să „impermeabilizeze Uniunea împotriva unor asemenea situaţii ipotetice”, a spus ea.

O sursă din guvernul muntenegrean a declarat că obiectivul ţării rămâne aderarea deplină la UE, „cu toate drepturile şi responsabilităţile care vin odată cu statutul de stat membru egal”, adăugând însă că Muntenegru „nu se opune mecanismelor de protecţie şi consideră că acestea pot juca un rol constructiv în asigurarea sustenabilităţii reformelor chiar şi după aderare”.

UE ar putea refuza noilor state membre dreptul de veto, pe măsură ce blocul accelerează extinderea