Ziua Roşiei Montane, sărbătorită în SUA şi în alte state din Europa

Ziua Roşiei Montane, oraş care a împlinit anul acesta 1882 de la prima atestare documentară, a fost sărbătorită în peste 30 de oraşe din România şi din străinătate, iar pe 15 februarie va fi aniversată în SUA, la Princeton.

“Anul acesta suntem la cea de a treia ediţie a sărbătoririi Zilei Roşiei Montane. Am început cu aniversarea organizată în zece oraşe şi am ajuns acum la peste 30 de localităţi din ţară şi din străinătate. În SUA, este pentru al treilea an consecutiv când se organizează un eveniment pe această temă. Anul acesta, la Universitatea Princeton, vor avea loc proiecţii de filme documentare, dezbateri, informări despre patrimoniul Roşiei Montane etc. Discuţiile vor avea loc în paralel cu iniţiative care se opun distrugerii Munţilor Apalaşi din SUA, unde există exploatări de cărbuni. Aşteptăm la ca eveniment să participe un public larg, format din studenţi români, străini şi alte persoane interesate de problemele de mediu”, a declarat, pentru Epoch Times, Raluca Dan, reprezentantul Asociaţiei Re.Generation, unul dintre organizatorii evenimentelor din România.

Acţiunile din ţară au fost organizate de peste 100 de voluntari, iar artiştii invitaţi să susţină concerte au cântat pro-bono. Printre oraşele cu tradiţie în organizarea Zilei Roşiei Montane se numără: Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Roşia Montană, iar cele care s-au alăturat iniţiativei în acest an au fost: Agnita, Nehoiu, Slatina, Râmnicu Vâlcea, Vaslui etc.

“Ne propunem să ne extindem cu sărbătoarea şi în alte oraşe, unde oamenii sunt deschişi faţă de problemele de mediu de la Roşia Montană. Anul acesta au participat la evenimentele din ţară peste 4.000 de persoane”, a precizat Raluca Dan.

Printre oraşele europene care vor serba Roşia Montană se numără Copenhaga şi Bratislava, ai căror cetăţeni vor avea ocazia să afle despre campania “Salvaţi Roşia Montană”.

Asociaţiile care sunt implicate în această campanie au făcut mai multe demersuri pe lângă instituţiile europene pentru a veni în sprijinul zonei care urma sa fie afectată de minerit.

“Am abordat Comisia Europeană şi europarlamentari, însă nu am primit răspunsul dorit. Deşi europarlamentari români au susţinut cauza Roşiei Montane, există o presiune foarte mare din partea grupului de lobby al industriei miniere. În 2010, Parlamentul European a dat o rezoluţie privind utilizarea cianurii în minerit, prin care recomandă statelor să trateze cu precauţie această problemă. Nu s-a dat însă o directivă pentru că nu a avut susţinere”, a afirmat Raluca Dan.

Sărbătoriri în ţară

Cea mai veche localitate minieră din România, Roşia Montană, a fost sărbătorită după un program divers în fiecare oraş şi care a avut ca obiectiv să atragă atenţia asupra importanţei protejării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural al Roşiei Montane, ameninţat cu distrugerea de către proiectul minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation, au informat organizatorii.

Participanţii la evenimentele de pe 6 februarie au fost informaţi despre situaţia Roşiei Montane, voluntarii au oferit pliante şi ceai trecătorilor şi au discutat cu aceştia despre situaţia de acolo. În câteva oraşe din ţară, au avut loc marşuri de solidaritate cu Roşia Montană. Zeci de tineri au străbătut zonele centrale ale oraşelor cu pancarte pe care erau inscripţionate mesaje precum: “Salvaţi Roşia Montană!”, “Roşia Montană aparţine de UNESCO”, “Vrem apă şi păduri, nu aur şi cianuri”, “Nu îmi trebuie aur, îmi ajunge aerul” sau “O societate care nu învaţă din istorie este sortită pieirii”.

Au fost proiectate filme documentare despre Roşia Montană: ”Noul Eldorado” (r. Tibor Kocsis, 2004), „Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei” (r. Fabian Daub, 2012) sau „Mărturii de la Roşia Montană” (r. Nicolae Mărgineanu, 2011) etc.

La dezbateri, s-a insistat asupra importanţei şi urgenţei introducerii sitului minier Roşia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO, o soluţie pentru protejarea şi conservarea vestigiilor arheologice şi a monumentelor arhitecturale de acolo şi pentru salvarea acestuia de proiectul de exploatare minieră cu cianuri. O altă temă abordată a fost necesitatea deblocării procedurilor de includere a Roşiei Montane în lista UNESCO.

“Au fost trimise mai multe scrisori la Ministerul Culturii prin care se cere rezolvarea problemei legate de procedurile blocate la această instituţie de peste doi ani”, a menţionat Raluca Dan.

La evenimentele organizate în ţară au avut loc concerte ale trupelor sau recitaluri susţinute de grupuri vocale ale şcolilor generale şi liceelor din localităţile respective.

Scurt istoric

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, atestată documentar de 1882 de ani. Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în galeriile sale subterane în secolul al XIX-lea reprezintă unul dintre izvoarele principale ale Dreptului Roman internaţional.

La Roşia Montană se află vestigii importante care atestă evoluţia exploatărilor miniere într‐un interval de 2 000 de ani – din perioadă pre‐romană până în epocă contemporană: şapte kilometri de galerii romane, peste optzeci de kilometri de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială sau lucrări hidrotehnice.