Canadienii vor să controleze cel mai mare zăcământ cuprifer din Europa

Canadienii de la Lundin Group sunt singurii investitori care şi-au manifestat interesul pentru Cuprumin Abrud după eşecul privatizării din primăvara trecută. Conform economica.net, statul are în vedere o nouă strategie de vânzare a companiei ce exploatează cel mai mare zăcământ de cupru din Europa.

Compania canadiană Lundin Group este primul potenţial investitor care vine să se intereseze de societatea de stat Cuprumin Abrud după eşecul privatizării din primăvară cu Roman Copper Corp., altă societate canadiană, potrivit şefului Oficiului pentru Privatizare şi Participaţia Statului în Industrie, Gabriel Dumitraşcu. „S-au purtat discuţii preliminare, ei s-au prezentat şi ne-au spus că nu au participat la licitaţia din primăvară pentru că nu ştiau ce se întâmplă cu autorizaţia de mediu a companiei. Canadienii s-au interesat de situaţia actuală a companiei şi aşteaptă să fie lansată din nou la privatizare”, a precizat Dumitraşcu. Discuţiile au avut loc la sediul Ministerului Economiei în urmă cu câteva zile.

Compania canadiană Lundin Group este, deocamdată, singurul potenţial investitor la Cuprumin care şi-a manifestat interesul pentru compania de stat. Canadienii sunt o companie minieră şi de energie condusă de familia Lundin şi prezentă pe patru continente. Lundin Group are venituri anuale de 2,4 miliarde de dolari şi are activităţi în principal în minerit şi energie.

La începutul acestui an a existat o încercare de a privatiza Cuprumin care a eşuat din cauză că adjudecatarul licitaţiei nu a plătit în termenul legal banii pe pachetul majoritar. Firma canadiană Roman Copper Corp. înfiinţată cu doar câteva luni înainte, a licitat 200,8 milioane de euro însă banii nu au fost vărsaţi în termenul legal de 10 zile, drept pentru care licitaţia a fost declarată anulată. Recent, canadienii au renunţat la a mai solicita în justiţie respectarea contractului de privatizare şi plata unor daune de peste 250 milioane de euro de către Ministerul Economiei, prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI). Roman Copper Corp mai solicită statului român doar returnarea garanţiei de participare la licitaţie, în valoare de 4,85 milioane lei (1,1 milioane de euro).

Pentru a nu eşua, din nou, în încercarea de a vinde Cuprumin, Guvernul schimbă strategia de privatizare. Astfel, conform economica.net, compania nu se va mai vinde investitorului care va oferi cel mai bun preţ decât dacă acesta va fi considerat strategic. Mai precis, să se înhame la investiţii care să păstreze locurile de muncă şi să sporească producţia anuală de la 1,2 milioane tone de zăcământ cuprifer la 3,4-3,5 milioane tone. Cel mai probabil privatizarea se va face prin atragerea acestui investitor strategic într-o majorare de capital prin intermediul cărei să devină acţionar majoritar fără o vânzare propriu-zisă a pachetului de acţiuni al statului. Şeful OPSPI a avansat şi un ordin de mărime a acestei majorări de capital – 300 de milioane de euro însă a precizat că este doar orientativă.

Mai mult, pentru a nu descuraja investitorii, statul va depune toate demersurile pentru reînnoirea autorizaţiei de mediu, acum expirată. Pentru a rezolva problema cu autorizaţia de mediu Ministerul Economiei pregăteşte un memorandum care să se constituie într-o exceptare de la legea care prevede ca 85% din profitul companiilor de stat să se ducă la dividende pentru ca profitul pe 2012 (circa 5 milioane de euro – n.r) să fie alocat pentru începerea învestiţiilor aferente programului de conformare. Schimbarea strategiei de privatizare a Cuprumin va deveni act oficial până la sfârşitul acestei luni iar privatizarea propriu-zisă este estimată a se finaliza până la sfârşitul anului 2013.

Cuprumin exploatează zăcământul de la Roşia Poieni, cel mai mare din Europa, cu rezerve estimate de aproximativ 800 milioane de tone de minereu, care are însă o concentraţie de cupru extrem de mică, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare. Sorin Găman, director Resurse Minerale în cadrul Ministerului Economiei, estima valoarea zăcământului la 13-14 miliarde de euro.