Ziua 76. "Trebuie să stăm cu ochii pe ei, cine ştie ce strategie şi-a mai făcut Dragnea prin Maldive!"
alte articole
Protestatarii #rezist au revenit inclusiv în ziua de Paşte în Piaţa Victoriei, pentru a ţine aprinsă lumina speranţei lângă Guvernul a cărui demisie continuă să o ceară seară de seară. Aşadar, la ora 21, aşa cum se întâmplă de 76 de seri, luminile telefoanelor şi lanternelor au luminat în noapte iar protestatarii au cântat imnul, după care au scandat Demisia!
Cetăţenii au venit la Guvern, inclusiv în această zi de sărbătoare, motivaţi deopotrivă de indignarea că cei la Putere în loc să legifereze pentru bunăstarea ţării încearcă să transforme România într-o feudă, unde corupţii să poată jefui fără să suporte rigorile legii, cât şi de speranţa că lucrurile se pot schimba dacă oamenii spun nu abuzului, nu mai acceptă să fie trataţi ca masă de manevră şi se implică în viaţa cetăţii, în toate aspectele ei.
"M-a adus aici speranţa că prin vestea bună a Învierii anumite lucruri se pot schimba în bine şi în România. De aceea am vrut să fiu astăzi aici, după ce am fost împreună cu mulţi alţii în ianuarie, februarie, martie, în ziua asta de simbol importantă am vrut să fiu aici.
De câteva săptămâni acţiunea asta are valoare de simbol, de simbol al rezistenţei, şi trebuie să stăm cu ochii pe ei pentru că cine ştie ce strategie şi-a mai făcut Dragnea prin Maldive, şi ce legi mai pregătesc. Şi vedeţi că nu doar în domeniul justiţiei, Codului Penal, dar ce vor să facă cu salarizarea promiţând multe dar băgând ţara în deficit, în faliment, ceea ce fac în felul în care se administrează drumurile patriei, ce se întâmplă în Bucureşti, unde Firea a făcut fără număr firme peste firme, toate acestea ne dau motive să stăm cu ochii pe ei, dar în acelaşi timp trebuie să ne şi organizăm, să încercăm să oferim o alternativă", declară un protestatar.
În opinia protestatarului, pentru ieşirea ţării din marasmul în care a fost aruncată (nu de azi de ieri), este nevoie de implicare în plan civic, social, politic. Până când oamenii nu se vor implica, inclusiv politic, pentru ca electoratul să aibă o alternativă la noul USL, e greu de crezut că se va produce o schimbare.
"Oamenii trebuie să se implice social, civic şi politic, nu e suficient să ne plângem de ce nu merge bine, putem ajuta un copil, un tânăr să înţeleagă chestiunile sociale, chestiunile civice, putem ajuta pe cei care sunt singuri şi sunt pradă unor manipulări a anumitor televiziuni să aibă o sursă alternativă de informare, şi cred că e nevoie şi de organizare politică. Ce au reuşit comuniştii şi urmaşii lor în ăştia 27 de ani a fost să dea un sens rău ideii de politică.
Şi chiar dacă azi nu ne gândim prea mult la asta, ci la sărbătoare, familie şi credinţă, trebuie să înţelegem că e nevoie şi de alternativă politică, în partidele existente, în partide noi de care e nevoie, pentru că e simplu, dacă vrem să scadă scorul USL e nevoie să crească scorul altora, matematic nu e o altă şansă. (...) Sper ca oamenii să înţeleagă la următoarele votări că dacă stai pe margine urmările sunt catastrofale", spune protestatarul, sugerându-le cetăţenilor să stea, de asemenea, cu ochii pe legile electorale, care vor trebui modificate pentru ca accesul pe scena politică să nu mai fie atât de restrictiv.
Tot despre vot vorbeşte şi un alt protestatar, în opinia căruia este nevoie de introducerea votului electronic pentru ca românii din diaspora, oameni care contribuie la soarta ţării, să-şi poată exprima opinia şi când vine vorba de alegerea celor ce o conduc.
"Trebuie rezolvată problema votului electronic pentru că România, înainte de orice, se găseşte într-o situaţie, să-i spunem demografică, a populaţiei destul de bizară, ca să nu spun un pic chiar critică – faptul că 4,5 milioane de români repertoriaţi îşi câştigă existenţa dincolo de graniţele naţionale este o problemă care trebuie să ne pună un pic pe gânduri, şi cu certitudine acest imperativ al rezolvării dreptului de a-şi exercita dreptul la vot al românilor care sunt în străinătate priveşte în primul rând siguranţa naţională. Ar fi o mare blasfemie să mai tărăgănăm această situaţie în care românii de afară care contribuie şi care sunt oameni de ispravă să nu fie lăsaţi să-şi exercite opţiunea politică.
La nivel de interes naţional, ar trebui să avem grijă ca aceste milioane de români, care au plecat în bejenie ca să-şi întreţină familiile şi care contribuie enorm la PIB, să aibă posibilitatea să-şi exercite această opţiune politică", susţine protestatarul.
La rândul său, o altă protestatară vorbeşte şi ea tot despre viitor, un viitor care ar putea arăta bine pentru români, dacă ar fi îndrumaţi să-şi valorifice înţelept pământul şi resursele. Cei de la puterea însă nu fac nimic în acest sens, îşi exprimă mâhnirea femeia.
"Este sărbătoare mare, este sărbătoarea Paştelui şi simt că trebuie să vin aici pentru că este o datorie, este o necesitate. Eu asta simt. Ţara noastră trebuie să aibă grijă de oamenii ei şi tot ceea ce facem noi este că ne gândim la un viitor al ţării noastre în care toţi să fim oameni demni şi liberi care trebuie să trăim bine. (...)
În cazul în care suntem atât de asupriţi, în cazul în care aceste partide care sunt la puterea ţării noastre nu oferă oamenilor posibilităţi să se manifeste, ţin oamenii într-un control politic imens, în cazul ăsta nimeni nu are posibilitatea să poată dovedi ceea ce este. (...) Oameni ar putea fi îndrumaţi să muncească, la ţară, nu să considerăm că gospodăriile noastre sunt gospodării de subzistenţă, nu, sunt gospodării tipice româneşti care ne-ar aduce bunăstare, care ne-ar aduce mult bine.
Nu ar trebui ca oamenii să ia numai substanţe chimice şi produse chimice din importuri. Noi, românii, am putea să fim o ţară extraordinară pentru că avem pământ, avem o condiţie specială aici, am avut şi păduri şi încă mai avem păduri pentru care ar trebui să luptăm, iar politicienii noştri, cei care ne conduc, ar trebui să aibă grijă de noi. Şi faptul că nu au grijă de această ţară şi de acest popor, asta mă determină să vin aici. Sunt biolog şi tocmai de asta sunt bucuroasă să-mi dau seama că în ţara noastră sunt potenţiale majore şi poate sunt mai instruită decât concetăţenii mei să realizez că ţara noastră, dacă ar avea un minim ajutor din partea acestui Guvern, sau acestei conducerii, ar fi mult, mult înainte", spune protestatara.
Cât despre soluţii, protestatara crede că una dintre acestea este ca oamenii să se instruiască mai mult.
Cetăţeanul român, ca să îmbunătăţească situaţia, cred că ar trebui să se instruiască mai mult. Asta ne lipseşte din păcate. Nimeni nu instruieşte acest popor... tot ce vedem la TV, şi românii se uită mult la TV, nu este instrucţie. Un om instruit este un om liber, un om care ştie ce vrea. Chiar dacă este de la ţară, omul dacă ar şti care este menirea lui la ţară, ar gândi altfel, ar fi mândru de faptul că are o bucată de teren pe care poate să lucreze, să fie demn şi să fie proprietarul unei bucăţi de teren. Noi, românii, ne-am pierdut în acest marasm cumva, nu mai suntem mândri de ceea ce avem, de posibilităţile pe care le avem şi sunt enorme faţă de multe alte ţări. (...)
Eu sunt biolog şi ştiu că viaţa este legată de natură, de pământ, de sămânţă, de tot ce avem noi mai sfânt în ţara asta, asta ar trebui să facă fiecare dintre noi – fiecare dintre noi trebuie să înţeleagă ce poate să facă mai bine, să înţeleagă la ce este el mai bun, şi dacă el este la ţară şi are o bucată de pământ să şi-o cultive, dacă este în oraş şi poate să facă ceva pentru mediul lui, pentru oraşului lui, pentru strada lui, pentru oameni de lângă el, pentru comunitatea din care face parte, să facă. Să fim generoşi, trebuie să fim generoşi cu cei din jur. Nu trăim singuri, atunci când trăim în comunitate trebuie să fim generoşi şi să ne gândim şi la alţii.
Oamenii în România şi chiar şi cei în vârstă au uitat că a fi generos nu înseamnă să te gândeşti numai că ţie îţi vine un leu la pensie, sau îţi vine 10 sau 100 de lei. A fi generos... trebuie să te gândeşti ce se întâmplă cu alţii care nu primesc ca tine, sau de ce primeşti tu banii ăştia când ştii foarte bine ce se întâmplă în spate, că nu se poate să nu ştii ce se întâmplă în spate. De unde vin banii? A fi generos înseamnă să te gândeşti şi la alţii, să te orientezi şi să vezi unde eşti – eşti într-un loc în care sunt şi alţi oameni şi poţi să faci bine pentru ei, eşti într-un loc în care au alţii nevoie de tine – că este vorba de copii, că este vorba de bătrâni, de societate, de mediu, asta înseamnă să fii generos", consideră protestatara.
