Legea care desfiinţează conflictul de interese, ping-pong în Parlament
alte articole
Controversatul proiect de lege care vizează modificarea Codului penal, astfel încât noţiunea de "conflict de interese" să fie complet desfiinţată, se întoarce la Comisia Juridică, decizie luată marţi de Camera Deputaţilor.
În urmă cu o săptămână, Comisia Juridică a dat raport favorabil proiectului de lege care înlocuieşte "conflictul de interese" cu sintagma "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane".
Potrivit amendamentelor adoptate de deputaţii jurişti, titlul articolului 301 din Codul penal se transformă din "conflict de interese" în "folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane".
Concret, articolul modificat în comisie prevede că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la cinci ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică pe o perioadă de 3 ani".
În legea în vigoare, articolul 301 prevede însă că "fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
În traducere, în prezent legislaţia în vigoare îi pedepseşte cu închisoarea pe primarii care semnează contracte pentru firmele soţiei, copiilor etc. cât şi pe parlamentarii care îşi angajează soţia la cabinetul parlamentar. Aleşii PSD şi UDMR vor însă ca prin noua definiţie semnarea de contracte în interesul rudelor, angajarea la cabinet a soţiilor, copiilor etc. să nu mai fie conflict de interese decât dacă pricinuieşte "un prejudiciu de interes public", prejudiciu care, adesea, e greu dacă nu chiar imposibil de dovedit în speţe de genul angajării soţiei.
Eugen Nicolicea explica anterior, în stil Tiriac, această iniţiativă, susţinând că, dacă angajezi o rudă genială în locul unui "prostălău", evident instituţia nu va suferi, deci nu-i conflict de interese.
"Evident, dacă îţi angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că, ulterior, activitatea instituţiei merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostălău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese", declara Nicolicea.