Super-imunitatea judecătorilor CCR, undă verde de la Camera Deputaţilor

Proiectul de lege care le conferă o adevărată super-imunitate judecătorilor Curţii Constituţionale a primit undă verde de la Camera Deputaţilor şi se îndreaptă spre votul final în Senat.
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar
Palatul Cotroceni, depunere jurământ, noii membri ai CCR. În imagine,  Valer Dorneanu Mona Pivniceru şi Daniel Morar (Epoch Times România)

Cu 178 de voturi "pentru", 38 "împotrivă" şi 51 de abţineri, Camera Deputaţilor a adoptat controversatul proiect de lege depus la finele lui februarie de deputatul Adnagi Slavoliub, care le va conferi o super-imunitate judecătorilor Curţii Constituţionale. Mai exact, înalt magistraţii nu vor mai putea fi nici urmăriţi penal, nici arestaţi preventiv fără încuviinţarea a două treimi dintre aceştia.

În acelaşi timp, potrivit Hotnews.ro, au fost adoptate şi două amendamente propuse de fostul ministru Florin Iordache. Primul prevede că "judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani", iar cel de-al doilea acordă pensii de serviciu judecătorilor CCR, precum şi paşaport diplomatic.

Proiectul de lege depus de deputatul Adnagi Slavoliub, de la minorităţi, le oferă practic puteri sporite membrilor Curţii Constituţionale.

"Judecătorii Curţii nu pot fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi sau percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Încuviinţarea se dă cu votul a doua treimi din numărul judecătorilor Curţii Constituţionale", propune Slavoliub.

Proiectul mai prevede că "judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii încetează de drept."

În expunerea de motive, iniţiatorul legii susţine că imunitatea propusă constituie cea mai eficientă garanţie că judecătorii Curţii Constituţionale îşi pot exercita rolul conferit fără constrângeri sau presiuni.

În prezent, cei care încuviinţează urmărirea penală, reţinerea sau arestarea sunt forurile care au propus respectivul judecător în funcţie - Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României.

De asemenea, proiectul mai prevede şi că "după încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen".