"Zile fierbinti" - de Ion Prelipcean si Nicolae Tiron (Partea I)

Cuvant din partea redactiei:

Stimati cititori,

Lectura placuta!

1. AVERTISMENT

Cititorul sa nu aiba pretentia de la aceasta carte, ca autorii sa dezlege misterele revolutiei romane.

Noi ne-am propus sa prezentam parti din ceea ce a insemnat contributia radautenilor la revolutia din Romania, revolutie ce a marcat sfarsitul societatii socialiste pe pamantul romanesc, iar pentru mai multa lumina, am punctat aspecte din revolutia intamplata si in alte localitati din tara (Timisoara, Lugoj, Bucuresti, Dorohoi), intregind tabloul general al Revolutiei romane din Decembrie 1989.

Actele si documentele pre si post revolutionare au fost stranse cu grija sa nu cada in mana publicului. In aceasta privinta fostii si actualii conducatori ai tarii s-au inteles de minune, de aceea dovezile sunt minime.

Cunoastem victimele, nu cunosteam vinovatii. Ceea ce s-a scris este putin din cat a trebuit sa se stie si se datoreaza marturisirilor unora dintre participantii la evenimente.

Altii au fost infaptuitorii si grija lor este de a ramane necunoscuti si sa nu vorbeasca. Autoritatile nu intreprind nimic pentru a face publice intamplarile, de a deconspira asasinii care traiesc printre noi, au functii publice de grad inalt sau sunt pensionari taciturni si anonimi, primind pensii mari pentru ca au fost tortionari sau au ucis.

O confuzie generala pluteste peste toti si se mizeaza pe uitare si pe trecerea timpului. Se vor stii mai multe dar cand totul nu va mai avea interes, cand totul va fi istorie. Deocamdata noii si vechii se protejeaza reciproc.

Aceasta carte se vrea a fi un omagiu adus martirilor si eroilor revolutiei romane din Decembrie 1989 si un semn de pretuire pentru luptatorii din revolutie mutilati, raniti, retinuti, torturati de catre autoritatile comuniste. Ne asociem cu supravietuitorii acelor actiuni criminale, fiind alaturi de toate familiile care au avut de suferit din aceasta pricina in acele timpuri vitrege si impreuna vom condamna faptele antiumane ale opresorilor, militand pentru cunoasterea adevarului si pedepsirea faptasilor.

Am impletit stilul stiintific, cu cel literar si cu cel popular, facand astfel o popularizare a istoriei si adresandu-ne unor categorii mai largi de cititori.

Prin dezvoltarea subiectului propus, prezenta carte, cu toate lipsurile sale, se ridica la tratarea unui orizont mai larg, de nivel national si international, cu aspecte politice, sociale, economice, morale, militare, administrative, de atitudine civica, implicand cititorul la o cunoastere multilaterala.

Autorii

2. ARGUMENT

Domnul Tiron Nicolae m-a solicitat ca impreuna sa intocmim un DOCUMENTAR despre ,,22 Decembrie 1989’’ la Radauti, deoarece multi nu stiu azi, dupa 16 ani ce evenimente s-au petrecut in acele zile in municipiu, nu cunosc ce oameni s-au implicat, ce au facut, ce au gandit, vorbit, scris si ce sunt azi acesti participanti activi de atunci?

Chiar si eu, un om destul de informat, de altfel, nu stiam ce s-a petrecut atunci in oras, nu ma interesa, iar ca mine erau atatia altii, chiar oraseni fiind. Despre Timisoara si Bucuresti — stiam, nu si despre Radauti.

Eu locuiam in sat, facusem revolutia la televizor. Imi luasem concediu, eram in vacanta de Craciun — Anul Nou si stateam in pat cu sufletul la gura si ochii lipiti de ecran, urmarind neintrerupt zi si noapte revolutia televizata de la Bucuresti, sa nu scap nimic din stiri si participand afectiv foarte intens la tot spectacolul de pe gemuletul de sticla.

Revolutia a fost un subiect care m-a interesat foarte serios. Scrisesem chiar o carte despre revolutie chiar in zilele revolutiei si imediat dupa aceea, intitulata ,,Odiosul si sinistra’’, iar toate vacantele anului 1990 le-am petrecut in Bucuresti printre manifestanti, citind toate inscrisurile de pe peretii pasajului subteran de la Universitate cand Iliescu nu dadea voie sa fie presa libera si toate inscrisurile de pe zidurile Universitatii si Facultatii de Arhitectura vorbisem cu grevisti ai foamei din piata, cu conduceri ale partidelor politice, cu redactori de radio si televiziune, cu manifestanti si mineri, cumparasem toate ziarele cu informatii proaspete, reviste si carti, priveam la televizor toate emisiunile de stiri si comentarii din acele zile si eram pus la punct cu toata diversiunea si manipularea acelor zile.

Dar timpul lor a trecut in uitare si am avut alte preocupari, nemaigandindu-ma la revolutie decat cu mare regret ca la un timp neimplinit. Si a venit domnul Tiron si mi-a propus subiectul.

Am intalnit multi oraseni care contesta faptul ca la Radauti a avut loc unul din multele episoade ale acestei Revolutii ce a cuprins intr-un fel sau altul aproape intreaga tara, Revolutie contestata si ea si denumita apoi ,,Lovitura de stat’’ sau neutru ,,Evenimentele din Decembrie ’89’’.

Daca nici ceea ce s-a intamplat la Timisoara, la Bucuresti, Sibiu, Cluj nu se cheama a fi actiuni revolutionare, cu atat mai putin, la Radauti, un oras indepartat de capitala, linistit si deci quasi necunoscut.

Vom incerca sa reconstituim secvential scenele petrecute in oras, pentru a arata celor interesati cum au stat lucrurile.

Aceste randuri le datorez d-lui Tiron, un entuziast, participant activ al acelor zile incrancenate, doritor sa vorbeasca azi lumii, sa stie generatiile mai tinere ,,ce oameni si ce vremuri’’ au fost in trecutul apropiat pe aceste meleaguri.

Vom revedea istoria de langa noi prin ochii martorilor si actorilor participanti la eveniment.

Pornind in cunoastere si investigatii, l-am insotit pe d-l Tiron in Ianuarie 2006, pe la unii din fostii membri ai F.S.N. Radauti si i-am cunoscut personal intrand in dialog cu acestia, sau fiind respinsi si refuzati, chiar cu ostilitate, de catre altii, spre surprinderea noastra.

Tot dl. Tiron, in calitate de secretar al subfilialei Radauti a Asociatiei ,,22 Decembrie 1989’' Suceava, mi-a pus la dispozitie parte din dosarele revolutionarilor, mi-a oferit spre consultare si presa locala a acelor zile, editata de catre Frontul Salvarii Nationale Radauti, am vazut fotografii documentare ale unor aspecte petrecute la Primarie, Militie, prin birouri, pe strada, fotografii pe care le dam publicitatii in aceasta lucrare pentru prima data si care au fost facute la acea data de catre dl. Poleac Toader.

Aceasta carte este un document istoric local, o lucrare apolitica, neangajata, ce poate sta pe masa oricarui om de buna credinta, fara sa se rusineze de ce scrie in ea, nu atat datorita noua, autorilor, care avem meritul cel mai mic, cat datorita evenimentelor, interesante petrecute in localitate, precum si oamenilor de isprava care s-au implicat in acestea, fiind solidari cu tara: oameni anonimi din popor care s-au impus ca eroi ai zilelor fierbinti de atunci si care s-au retras modesti iarasi in popor, acum nestiuti si uitati de multime.

Acestor ilustri anonimi dedicam aceste randuri spre neuitare, ca o datorie morala fata de acestia, care au reprezentat cu cinste pe bucovineni.

Contributia majora pentru aparitia acestei carti se datoreaza d-lui Nicolae Tiron. Cartea se vrea o replica civilizata la adresa contestatorilor revolutiei.

Unii nu au simtit revolutia, de parca aceasta ar fi insemnat doar lupte armate de strada (care au fost), morti si victime (care au fost), inlocuirea anormala, prin violenta a vechilor autoritati (care a fost), schimbarea structurii sociale (ce se simte permanent) dar daca nu au avut ei personal martiri in familie, nu le-a spart lor cineva capul — nu a avut loc revolutie pentru ei.

Nu au facut nimic pentru inlaturarea dictaturii, au stat lasi, ascunsi in case asteptand sa treaca pericolul, altii sa riste, dar dupa ce s-au linistit lucrurile si nu mai era nici o amenintare pentru ei, au venit si s-au interpus, s-au infiltrat, s-au instalat la conducere, contestand revolutia pentru a se afirma pe ei, cei fara valoare.

Nu au facut atunci nimic pentru izbucnirea sau succesul revolutiei, nu fac nici acum pentru implinirea ei. Acesta este un motiv foarte serios pentru unii negationisti: neimplicarea personala.

Inceata transformare sociala a realitatilor din tara — e un alt argument pentru altii de a contesta transformarile revolutionare.

Inertia in mentalitatea cotidiana este o nesatisfactie generala pentru sustinerea aceleiasi idei.

Dar cine a mai vazut schimbarea unui sistem, caderea oficiala a unei ideologii, inlocuirea treptata a cadrelor de baza cu alti oameni, orientarea cu 180 de grade a societatii, arderea si distrugerea cartilor si documentelor vechii oranduiri si permanenta patrundere a noului, cine a vazut toate acestea petrecandu-se natural, firesc, cu convingere si repede, mai ales in Romania?

Oare nu totul a fost urmarea unui soc? Este normal sa impusti in strada 1000 de oameni? Este normal sa impusti pe seful statului la gard ca pe un caine?

Ei bine, este un lucru anormal. Schimbarea a fost facuta in forta, cu insistente de o parte si rezistenta de alta parte.

O miscare sociala este mai lenta, cu o masa mare de oameni, intr-o perioada, mai lunga de timp.

Nu este o nastere, o casatorie sau o inmormantare. Nu este un fenomen familial, ci un fenomen social.

Revolutia nu vine de undeva sa te pofteasca la masa, ca pe un oaspete strain venit de departe si privesti din afara fenomenului.

Revolutia trebuie sa porneasca din sufletul nostru dornic de schimbare si de mai bine.

Dorind sa trezim constiinte adormite, ne vedem obligati sa va prezentam o carte polemica: ne vom bate cu mentalitati inapoiate.

Daca generatia medie contesta revolutia, ce sa mai vorbim de generatia tanara pentru care revolutia este istorie, este trecut si nu ii apartine fizic, decat mental, eventual afectiv.

Am vazut elevi de clasa a XI-a de liceu vorbind bascalios despre revolutie, ca o expresie a lipsei de cultura si de educatie patriotica. Din acest motiv am facut din aceasta carte o lectie de educatie moral-cetateneasca.

Efectul indelungat al marasmului si dezastrului social instaurat de socialism nu a avut doar urmari de moment, ci si pe termen indelungat, simtite si azi, la 16 ani dupa disparitia socialismului si vom mai resimti inca alti 16 ani de acum incolo, daca nu si mai mult.

Si multe generatii vor suferi dureros actiunile nefaste ale socialismului sucombat, datorita caruia Romania a devenit piata de desfacere pentru marfurile din Vest si romanii ajunsi saracii Europei s-au transformat in migratori pentru munca devenind mana de lucru ieftina pentru bogatii intregii lumi din: Europa, Asia, Africa, America, Australia.

Daca in perioada interbelica nemtii si evreii cautau de lucru in Romania si castigau bine, acum romanii cauta de lucru in Israel si Germania pentru a castiga traiul lor zilnic.

E normal ca o tara asa de frumoasa si de bogata cum este Romania sa aiba atatia saraci care sa nu poata trai in tara, iar tara sa nu aiba nevoie de ei si sa nu-i poata ajuta nici intr-un fel, iar ei sa fie nevoiti sa plece cat vad cu ochii in lumea larga, batand la portile strainilor, sa imbogateasca pe altii si sa poata castiga un banut si pentru ei?

Azi Romania este ruda saraca a Europei, care bate umilita si timida sa fie primita in casa comuna a Europei, cand Romania a fost santinela la gurile Dunarii si straja la portile dinspre Asia ale Europei, tocmai ca Europa sa poata prospera, sa ridice castele, sa faca turniruri de placere, cand noi muream in lupta cu toate hoardele pagane ale Asiei care navaleau peste noi si care ne parjoleau si pustiiau, luandu-ne in robie sute de ani!

Atunci noi salvam civilizatia Europei! Noi eram poarta interzisa pentru straini! Acum noi suntem straini in fata portilor!

3. O JUMATATE DE LUME SACRIFICATA

1. Cand cei mari negociau soarta popoarelor mici

La Moscova, in timpul razboiului mondial, soseste in anul 1943 primul ministrul al Angliei, Churchill, sa discute cu Stalin probleme de razboi. Si cum stateau ei la masa, bine dispus, batranul si ramolitul premier englez, ii face lui Stalin o propunere neasteptata.

Scrie pe un servetel de masa un tabel cu tarile din centrul si Estul Europei, pe care le negociaza ca la piata cu Stalin, Romania era propusa a fi 90% controlata de rusi si 10% de catre anglo-americani, Grecia 10% de catre rusi si 90% de catre englezi si americani.

Mai tarziu vor abandona Romania in schimbul Greciei. Lumea era impartita.

In dorinta rusilor era in plan cucerirea intregii Europe de Est, cu toate stramtorile, pana in Mediterana, dar, oricat de optimist ar fi fost, Stalin nu se astepta la o asemenea oferta servita pe tava cadou de catre aliati.

Accepta bucuros. Chiar englezii se straduiesc apoi sa-i lamureasca pe americani ca e mai bine asa. De aceea nici nu s-a mai deschis al doilea sau al treilea front in Balcani, atat de mult asteptat de catre romani sa fim salvati din fata rusilor. In locul eliberatorului american, a venit ocupantul sovietic.

Rusii facusera pana atunci 11 invazii in tarile romane si urma a 12-a cumplita si dezastruoasa, pe care romanii o vedeau cu ochii cum se apropie si nu o puteau evita, cu toate rugamintile catre englezi si americani sa intervina sa opreasca puhoiul rusesc.

Dar zarurile erau aruncate: fusesem abandonati rusilor de catre reprezentatul Angliei, caci nu oferea nimic de la el, dimpotriva, era un stimulent pentru rusi sa-si puna si mai mult pielea la bataie impotriva nemtilor si sa o salveze pe a englezilor si americanilor.

Pentru Stalin nu conta, avea oameni, asa ca acolo vreo cateva milioane de rusi daca vor muri, nu e nici o problema de constiinta, ei vor deveni supra putere prin cucerirea atator tari.

2. in urma cu 45 de ani au impartit pamantul

Razboiul odata terminat s-a terminat si cu prietenia dintre aliati. Rusii au ridicat Zidul Berlinului in 1945, impartind pamantul si lumea in doua tabere antagonice, declansand un alt razboi, razboiul rece, cu o cursa a inarmarilor nemaiintalnita.

Doua lumi izolate intre ele, intr-o disputa ilogica, se concurau pentru suprematie. Comunistii rusi au incins cu un brau militar intregul lagar socialist, schimband cu forta sistemele politice din tarile ocupate de ei si cu amenintarea armelor au inlocuit pe conducatori, impunand guverne marionete si socializand toate tarile din subordinea lor.

3. si au instalat socialismul

Inchisori si lagare de munca, deportari, etatizari, nationalizari si confiscari de bunuri au dus la saracirea tarilor ocupate si la distrugerea elitelor conducatoare, impunand un sistem social si politic nou — socialismul — care in timp de pace a creat 70 de milioane de victime din Spania si pana in Coreea.

Dupa razboi, din tarile cucerite de rusi au fost luati civili si dusi ca prizonieri in Rusia pentru reconstructia tarii, in timp ce trupele rusesti stationau in tarile cucerite, de unde desfaceau fabricile si uzinele pe care le urcau in trenuri si directia — Moscova.

De la Nistru si pana la Moscova nu mai incapeau stivele de scanduri si de butuci, utilajele si alte bunuri luate din Romania, nu mai incapeau in gari si in orase, de aceea erau descarcate pe camp de o parte si de alta a caii ferate, unde putrezeau sau rugineau si nici rusii nu puteau sa le foloseasca, dar nici noua nu ni le lasau.

In tara cote si munca si datorii si carnea, laptele, cerealele plecau la rusi despagubire de razboi la pretul simbolic stabilit de ei. Un jaf general a saracit tara transformata in inchisoare, cu drepturile omului inexistente.

Un bilant postbelic arata astfel:

180.000 de soldati romani prizonieri ucisi de rusi,

12 milioane de tarani desproprietariti prin colectivizare,

30 mii tarani ucisi in timpul colectivizarii,

200 de mii ucisi in inchisori.

Ceausescu suferea de schizofrenie paranoida. Un bolnav psihic conducea tara spre prapastie.

4. — un sistem politic si social esuat

Teoretic, socialistii au incercat o egalizare materiala a tuturor oamenilor, lucru nobil in esenta, dar ideea este de cabinet, imposibila de aplicat practic pe teren, deoarece omul este un animal egoist si existenta societatii omenesti a demonstrat ca sunt diferente intre oameni datorita aptitudinilor si atitudinilor diferite fata de viata.

O diferenta materiala se datoreaza diferentierii intelectuale. Societatea umana nu este o societate de furnici sau de albine care au in codul lor genetic inscris traiul in turma. Acestea sunt fiinte neevoluate si numai asa pot supravietui.

Omul este o creatura total diferita, mai complicata si are pretentia la alte standarde sa-si duca existenta. Nu admite sa mearga cu randul la cazan, sa poarte salopete si sa cante imnuri de slava partidului.

Cineva sa tot dirijeze cand sa te scoli, cand sa mananci, cand sa te culci, cum sa muncesti, ce sa gandesti, ce ai voie sa vorbesti, ce nu ai voie, sa fii un simplu executant, ca un robot, si nimic mai mult: fara drepturi, fara personalitate, un tavalug social egaliza totul in jos.

O dictatura generala, totalitara controla si dirija tot. Astfel au fost stopate initiativele creatoare si s-a ajuns la o ramanere in urma a lumii socialiste fata de lumea capitalista. De ce sistemul politico- social — socialismul — este un experiment esuat? La obiectele ,,Economia politica’’, ,,Socialism stiintific’, ,,Materialism dialectic si istoric’’ care ne-au fost impuse la liceu si facultate, am invatat ca ,,Existenta determina constiinta’’ si ,,Constiinta trece prin stomac’’.

Reducand doar la factorul economic (indicator al nivelului de trai, dar nu numai) tarile socialiste (care erau aproape o jumatate de lume) aveau o contributie la dezvoltarea generala a omenirii de 30% in privinta industriei mondiale, 11% din comertul international, 9% din tranzactiile financiare.

In ultimul deceniu, al socialismului si aceasta dupa 70 de ani de socialism in Rusia si 45 de ani de socialism in Europa, cand intregul lagar socialist a ramas in urma cel putin cu 15 ani (economic fata de Occident). Si stalinismul si ceausismul sunt nu deviatii ale socialismului ci secvente dintr-un timp si un sistem bazat pe minciuna si dictatura, pe infometare si inapoiere intelectuala si materiala.

In ultimul an Ceausescu spunea ca Romania a produs 60 de milioane tone produse agricole, in realitate produsese 17 milioane tone si dictatorul exporta totul si tara suferea de foame generala.

Conform lui Silviu Brucan, 12% din populatia agricola particulara a Romaniei (zona de munte) producea:

- 60% lapte

- 44% carne

- 56% legume

- 40% fructe. Atunci unde este eficienta marii proprietati de stat sau cooperatiste a agriculturii socialiste care detinea 88% din suprafata arabila a tarii (cel mai bun teren, de campie). (3,p.192)

Socialismul a fost un sistem interzis, cu drepturile omului reduse la maximum, de aceea nu a fost marcat de framantari sociale decat rareori. Si totusi, acestea au existat: revolutia din Ungaria din anul 1956 impotriva socialismului, inecata de rusi in sange; revolutia din Cehoslovacia, din 1968, zdrobita de tancurile sovietice; revoltele din Polonia de la Gdansk, din anii ’70 si ’80.

5. in Romania luptatoare

Mircea Brenciu puncteaza momentele mai importante ale rezistentei anticomuniste in Romania in timpul celor 45 de ani de dictatura.

1. Rezistenta in munti

Au murit peste 150.000 de patrioti in lupta cu securitatea. Alte 200.000 de persoane au fost arestate politic si intemnitate ani grei in puscariile comuniste. Zeci de mii au murit in inchisori. Toata elita administrativa, militara si politica a Romaniei interbelice a fost expusa unui program de exterminare.

2. Miscarea studenteasca de la Timisoara (2000 de tineri) in 1956, odata cu Revolutia anticomunista din Ungaria.

3. Scrisoarea deschisa a lui Paul Goma, de solidaritate cu Charta ’77 din Cehoslovacia.

4. Brasovul, in 1958 a avut doua grupuri de tineri anticomunisti judecati in ,,Lotul Biserica Neagra’’ si ,,Garda Tineretului Roman’’.

5. Preotul Gheorghe Calciu — Dumitreasa sade in puscarie 21 de ani, eliberat, i se permite sa plece din tara. Alti preoti sunt inchisi, in special neoprotestanti din toata tara.

6. Greva minerilor din Valea Jiului din 1977. 30.000 de mineri inceteaza lucrul. Cer conditii mai bune de lucru, salarii mai bune. Aresteaza pe trimisul lui Ceausescu. Acesta promite, dar in loc de rezolvarea revendicarilor, face represiuni asupra acestora, dandu-i afara si expulzandu-i din Vale.

7. Sindicatul liber al Oamenilor Muncii din Romania, creat in 1979, cu 2000 de membri, repede anihilat de securitate.

8. Generalul Ioan Mihai Pacepa, in 1979, dezerteaza din tara, dand o lovitura cu urmari nefaste pentru Ceausescu.

9. Un complot deconspirat, Octombrie 1984.

Generalul Keller Paul cu tancurile, gen. Pletos Dumitru, cu Divizia mecanizata, gen. Kostyal, gen. Ion Ionita — se intelesera intr-o actiune impotriva lui Ceausescu. Dar gen. Gomoiu si gen. Popa au tradat. Ceilalti generali implicati sunt pensionati, inchisi, exilati, ucisi. (Ion Ionita).

10. Revolta muncitorilor brasoveni, 15 Noiembrie 1987, reprimata drastic de partid, securitate, militie. Capii arestati, domiciliu fortat in multe localitati din tara. Atunci a auzit pentru prima data Ceausescu lozincile: ,,Jos dictatorul’’! ,,Jos comunismul’’!

11. Radu Filipescu in 1988 imprastia manifeste anticeausiste in Bucuresti.

12.Protestatarul, economistul Adrian Nicolae Brighidau, din Bucuresti, in Februarie 1989 a tiparit si imprastiat manifeste anticeausiste in capitala.

13. Doina Cornea, profesoara de franceza din Cluj se ridica impotriva ,,sistematizarii satelor’’, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Mihai Bacanu.

14. Martirul, 2 Martie 1989, Pe partia de schi ,,Bradul’’, in Poiana Brasov, Liviu Corneliu Babes, pictor tanar, de disperare si ,,in semn de protest pentru mizeria si minciuna din Romania’’ (2, p.53) isi da foc in Romania lui Ceausescu.

15. 11 Martie 1989, ,,Scrisoarea celor 6’’ trimisa radioului ,,Europa Libera’’ de catre dizidenti de prim rang din PCR, adresata public lui Ce-ausescu si semnata de Gheorghe Apostol, Alexandru Barladeanu, Silviu Brucan, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu (2, pp.71-76).

Dezvoltam doar doua subiecte:

a) Brasov, 15 Noiembrie 1987

De doua luni muncitorii nu primisera decat 30% din salariu, 5000 urmau a fi disponibilizati. In timp de 4 ore de revolta, muncitorii patrund in sediul Comitetului Judetean de Partid unde gasesc o masa festiva pregatita in cinstea castigarii alegerilor de catre comunisti. Pe masa erau fripturi, bunataturi, cozonaci, vinuri, delicatese, trufandale, castraveti si portocale, iar oamenilor, nimic din toate acestea. A urmat o revolta de ura cu distrugerea portretelor lui Ceausescu, cu lozinci pe strazi ,,Jos Dictatura’’, ,,Jos Ceausescu’’, ,,Vrem paine’’, ,,Desteapta-te romane’’! Aruncau pe geamuri afara tot ce gaseau inauntru.

Un foc in strada cu toate documentele de partid. Represiunea fortelor de ordine, tancuri, militie, securitate, arestari, batai, inchisori, deportari, domicilii fortate pentru 200 de muncitori. A dat tuturor lectie de ce este in stare sa faca cu cei care nu i se supun. Daca in 1980 Ceausescu era popular, in 1987 era deja opresiv, odios.

b) Scrisoarea celor 6.

Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu scrisesera o scrisoare care ajunsese la Londra, la Europa Libera si va fi citita pe post. Cei 6 dizidenti din p.c.r. au adresat o scrisoare deschisa lui Ceausescu prin care ii reprosau abuzurile sale si lipsa de reforme. Pe scurt, punctual, acestea constau in:

1. Sistematizarea satelor (distrugerea gospodariilor taraneste, introducerea taranilor in blocuri), erau vizate vreo 7-8.000 de sate.

2. Interzicerea contactelor cu cetatenii straini (si izolarea tarii),

3. Centrul civic preconizat de Ceausescu in Bucuresti — inutil, peste posibilitatilor materiale si economice ale tarii noastre.

4. Securitatea creata impotriva claselor exploatatoare lupta acum impotriva clasei muncitoare,

5. Muncitorii sunt pusi sa lucreze si duminica,

6. Posta este violata,

7. Planificarea economiei nationale nu functioneaza,

8. Evreii si germanii emigreaza datorita conditiilor grele din tara noastra,

9. Tarile straine isi retrag ambasadele din Romania, izolandu-ne. Am pierdut si ,,clauza natiunii celei mai favorizate’’ cu America.

10. Liderii internationali refuza sa se intalneasca cu Ceausescu,

Din aceste motive, semnatarii ii cer:

- sa renunte la sistematizarea satelor,

- sa respecte drepturile omului,

- sa nu exporte toate alimentele, amenintand echilibrul biologic al natiunii si sa nu mai fie intuneric pe strazi si frig in case.

Dadea peste hotare produse alimentare, infometand tara. In fiecare carte Ceausescu trebuia citat, in prefata de 4 ori si in text, daca lucrarea permitea politizarea. Revolutia stiintifica era, de fapt, o revolutie antiintelectuala. Romania avea o rata foarte scazuta a cresterii economice. Agricultura se facea cu elevii de scoala si cu armata. Industrializarea fortata a adus in orase mase imense de tarani, fara constiinta muncitoreasca, dand produse de proasta calitate, neintrebata pe piata, neputand rezista concurentei. Romania exporta enorm materie prima, la preturi ieftine si nu produse finite, de aceea erau si slab platite.

Astfel schimburile se faceau inechitabil. Romanii imbogateau pe straini, numai pentru a se fali Ceausescu ca face comert. Libertatea presei era inexistenta. Radio si Televiziunea erau confiscate pentru partid. Ca si militia, securitatea si procuratura. Justitia era obedienta, biserica si scoala, slujeau prin informatori, sistemul comunist, securitatea. ,,Libertatea presei n-a fost niciodata visul analfabetului’’. (3, p.158)

Ceausescu a rupt relatiile cu Moscova, prin declaratia din 21 August 1968 (condamnand cucerirea Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia), devenind deodata ,,erou national, o stea internationala’’ (3, p.142), dar ceea ce a castigat simpatia strainatatii iar Occidentul l-a luat in brate, pacalindu-i pe toti, pana in 1979, cand Pacepa dezerteaza si tradeaza culisele socialismului romanesc reprezentat prin dictatorul schizofren. Iar mai tarziu, in 1989, va pierde si ,,Clauza natiunii celei mai favorizate’’, izolandu-se tot mai mult pe plan international.

,,Socialismul n-a fost in stare sa se adapteze si a ramas un experiment social esuat al secolului XX’’ (3, p.161), refractar la progresul tehnic, stiintific, politic, social. El a existat ca dictatura. Democratia l-a demolat. De fapt a facut implozie, prabusindu-se din interior, neputand fi sustinut nici cu forta armelor macar.

Coruptia generalizata, protectia fatisa, relatii oculte oficializate, au produs ruperea definitiva intre clasa conducatoare si clasa mancatoare. P.C.R. devenise ,,Pile, Cunostinte, Relatii!’’

Chiar si Romania a avut razmerite ale taranilor refuzand colectivizarea in 1964, revolta minerilor de la Petrosani, din 1977 si cea a muncitorilor de la Brasov din 1987. Ceausescu s-a luptat pentru o independenta fata de Kremlin, ceea ce a castigat simpatia populatiei, dar nu si independenta fata de socialism, pe care l-a inasprit si mai mult, atragandu-si dusmania aceleasi populatii care credea in mai bine si ale carei sperante ii erau din ce in ce mai inselate odata cu trecerea timpului.

Stim ca Ceausescu era un prost si de aceea a dus tara de rapa. Dar celelalte tari socialiste au avut conducatori mai intelepti. Cum se explica faptul ca si tarile respective au ramas in urma fata de lumea libera? Si erau multe tari, un ,,bloc’’, se ajutorau intre ele: o jumatate de Europa avea ajutorul prea puternicei Rusii si totusi lucrurile mergeau rau. De ce? Sistemul social era de vina.

Sistemul comunist a fost condamnat de istorie. Extremismul politic fie el de dreapta (fascism), sau de stanga (comunism) a fost la fel de inuman pentru libertatile cetatenesti, pentru societatea umana.

E pacat sa ajuti un sistem muribund sa supravietuiasca. Ce poti face mai bine, e sa-l ajuti sa moara. Din toate tarile socialiste, Romania era cea mai comunizata: totul apartinea statului iar socialismul in Romania era cel mai primitiv. Izolarea, ghetoizarea acestor tari fata de restul lumii civilizate le-a condamnat la ramanere in urma, la inapoiere si saracie. Mizeria materiala, morala si spirituala amenintau societatea in totalitatea ei.

Discrepantele fata de Vest erau din ce in ce mai evidente. Sistemul socialist agoniza in toate tarile. Ceva trebuia de facut. Cineva trebuia sa salveze socialismul (nu sa-l schimbe sau sa-l abandoneze).

Socialismul era un copil frumos dar fara anticorpi. Era un organism conceput teoretic, politic si aplicat social ca experiment. Ideologic era admirabil, practic era dezastruos. Experimentul esua lamentabil. Era nevoie de un om al providentei.

6. si a venit Gorbaciov cu perestroika

Vazand ca mama Rusie esueaza ca o nava in deriva, riscand sa intepeneasca pe un val de nisip, Gorbaciov, un om intelept si cu suflet nobil, a incercat sa salveze socialismul, primenindu-l, facandu-l mai uman. Reforme sociale urmau sa duca la slabirea dictaturii si introducerea unei democratii si a unor libertati controlate.

Intalnirea dintre Bush, tatal, si Gorbaciov, de la Malta, din 1988 a dus la scaderea tensiunii dintre Est si Vest si la primii pasi in unificarea Europei. La Malta s-a hotarat daca nu abandonarea, cel putin primenirea socialismului si transformarea acestuia intr-un capitalism, incipient.

Lumea ramanea pe mai departe impartita, in lumea Estului si lumea Vestului, dar in loc de competitie si incordare, increderea si ajutorarea reciproca au devenit atitudini noi si operante intre cele doua lumi. La Malta, in anul 1988, s-au pus bazele unei Europe deschisa spre innoire si progres.

Tot la Malta Bush a lasat Romania in sfera sovietica de influenta, de aceea Gorbaciov s-a preocupat de Ceausescu, sa-l lamureasca sa se schimbe, sau sa-l elimine. Datorita conservatorismului si obstructionismului acestuia, a fost aleasa cea de-a doua solutie.

,,Yalta — Malta!’’ lozinca romaneasca lansata de poporul roman era un repros la adresa americanilor ca iar ne lasa pe mana rusilor. Ulterior balanta politica s-a ,,inclinat spre Vest’’. Atunci nu s-a inteles un lucru, socialismul exista numai prin dictatura. In momentul cand socialismului i s-a permis sa introduca democratia, lumea simte gustul libertatii si nu mai accepta jumatati de masura.

E ca si cum ar patrunde soarele si aerul curat intr-un loc umed si intunecos, si face ca mucegaiul si bacteriile putreziciunii sa moara. Un vant de libertate batea peste Europa rasariteana, negurile trecutului se retrasese spre nord in indepartata Rusie care dormita amortita.

Oamenii nu mai voiau sa se alinieze disciplinati in canoane si sabloane fixe ca pana atunci si sa fie mereu manati, indrumati si condusi tot de altii. Lumea nu mai voia sa rabde si sa taca!

Trebuia o schimbare. Era o concluzie logica, salvatoare. Toti doreau o reinnoire, o revitalizare a societatii. Nimeni nu stia cum va fi aceasta, dar toti o asteptau. Au urmat revolutiile din 1989 din fostele tari socialiste: Ungaria, Polonia, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia. Romania ramasese ultimul cuib comunist — piedica in reunirea Europei.

Ceausescu nu voia sa se schimbe, nu permitea racordarea tarii la noile realitati de pe continent. In Estul continentului vechii conducatori au fost eliminati pe rand, doar Ceausescu mai rezista. Romania a ramas ultima tara europeana care s-a lepadat de comunism.

Ceausescu era hotarat sa nu permita nici o schimbare, sa apere socialismul cu pretul vietii sale. Partidul ii era fidel. Toti activistii se temeau de schimbari, isi vedeau sfarsitul aproape.

De la seful statului pana la ultimul primar comunist dintr-un sat, lucrurile trebuiau sa ramana pe loc, intepenite, nimeni sa nu miste in front.

Moscova incearca o ,,revolutie de sus”, cu ,,aprobare de la militie’’, cum spunea Caragiale, adica, ,,pe ici, pe acolo, prin partile esentiale’’. Moscova permite dizidente in partid, permite independenta partidelor comuniste din tarile satelite, permite dezmembrarea URSS dar nu renunta la partidul comunist.

Aceasta deschidere il va matura si pe Gorbaciov, marele reformist si marele erou al pacii. Sistemul facand implozie, se reforma din interior, dar limitat. Decaderea sistemului nu va putea fi controlata si toate partidele comuniste fratesti vor dispare din istorie.

S-a hotarat de catre Moscova si s-a acceptat de catre Iliescu sa ramana partidul comunist in Romania, dar multimea a impins reformele si mai mult, iar partidul comunist a fost dezavuat si eliminat din viata sociala a tarii noastre si a celorlalte tari. Ramanand fara conducatori, fara activisti platiti de stat, partidul a clacat.

Fara acceptarea reformelor, cu fraude, cu minciuni, cu nedreptati sistemul comunist nu a mai putut rezista in ciuda unora de a-l mentine cu orice pret. Gorbaciov cerea lui Ceausescu reforme iar acesta nici nu voia sa auda de acestea.

Cum sa se reformeze partidul comunist cand in fruntea lui erau doi inculti batrani, bolnavi de paranoia si schizofrenie, iar alaturi de ei un grup de fosile rosii, batrani obedienti, incapabili la innoiri, in schimb foarte serviabili in a executa ordinele dictatorului?

Tara a intrat in blocaj, rabdarea oamenilor era la limita. Aceasta stare de lucruri a fost vazuta astfel de catre romani, ca dovada ca nici in clipele cele mai grele oamenii nu si-au pierdut umorul:

La S.M.A. Horodnic de Jos vine primarul Boghean si Ghita a lui Grigore ii spune in gluma:

- O sa vina si la noi perestroika!

Primarul privi disperat in toate partile soptindu-i tractoristului:

- Taci, sa nu te mai auda cineva!

7. …la Ceausescu, ultimul apostol al socialismului

Pentru a domina scena politica romaneasca in mod dictatorial Ceausescu si-a construit un program al sau selectand oamenii care ii erau devotati. Acest program poate fi sintetizat in cateva trasaturi:

- Rotatia cadrelor.

Oamenii sa nu ramana mult timp intr-un post pentru a-si face prieteni, relatii, asocieri, sa se poata uni intr-un grup. Primii secretari, chiar primarii, sa nu fie din acea localitate, sa fie straini.

- ,,Programul de alimentatie stiintifica’’

Dictatorul hotara ce sa manance oamenii, instituind un program de infometare, de lipsa de mancare, de lipsa de caldura, de lipsa de informatii (intuneric pe strazi, frig in case, televiziunea doar doua ore).

- Nasterile fortate

Tara s-a umplut de copii nedoriti de parinti, abandonati in casele de copii. Multe femei au murit provocandu-si avorturi empirice.

- Sistematizarea satelor

Voia sa distruga sute de sate, sa darame casele taranilor si sa-i bage in blocuri de beton, distrugand traditii, un habitat, o cultura rurala, urbanizand tara. De fapt comunizand -, caci astfel blocul nu mai era al omului, ci sta cu chirie si el era astfel obligat sa munceasca la CAP sa-si poata plati chiria.

- Boala psihica

Inca din anii ’60 Ceausescu era nebun. O spusese medicul sau personal, Schechter, care ii comunicase dr. Burghelea, ministrul sanatatii, iar urmarea faptului ca acesta era turnator, la parat securitatii si aceasta l-a ucis pe medic.

- Teama de asasinat

In nebunia lor Ceausestii se temeau sa nu fie otraviti, de aceea aveau mereu degustatori. Se temeau de comploturi, de aceea in fiecare zi el isi imbraca tot un alt costum de haine.

- Megalomania

Vizitandu-l pe Kim Ir Sen, la Phenian, in 1971, voia si el sa-si faca un palat coreean, de aceea a facut ,,Casa Poporului’’ a doua constructie din lume, ca marime, dupa cladirea Pentagonului. Vizitandu-i si pe chinezi, veni in tara cu ,,revolutia culturala’’, de fapt o reactiune impotriva intelectualitatii, o nivelare in jos a valorilor, o stopare a intrarii electronicii si computerilor in tara, o ramanere pe toate planurile in urma in stiinta si tehnica.

De toate acestea se ocupa ea. Exemplu de incultura crasa. Studentii romani nu mai mergeau la studii in strainatate, in schimb arabi si africani veneau la noi unde erau intretinuti gratuit de statul roman. Ajutoarele pentru tarile sarace oferit de Romania era foarte mare, in timp ce tara noastra saracea vazand cu ochii.

Comunismul romanesc nu mai era un produs al maselor, ci impotriva acestora. Nu mai era o locomotiva sociala, ci o frana in dezvoltarea societatii. Cu franele puse nici o masina nu poate inainta. Se manifesta represiv in interior si in afara. Singur impotriva tuturor. Victima sigura a propriei sale izolari.

S-au inclus reforme in toate tarile foste socialiste unde s-au schimbat conducatorii lor eterni, numai in Romania Ceausescu era de neclintit si se crampona de putere, pretinzand sa dea el lectii de socialism celorlalti. In Noiembrie 1989 s-a reales la al XIV—lea Congres si numai moartea urma sa-l inlature. Ori Romania nu mai putea rabda atat, iar planul lui Gorbaciov de reformare a socialismului esua datorita acestui rau exemplu care era Ceausescu, de aceea ca pe un elev incapatanat si repetent, insusi Gorbaciov venise la Bucuresti si il atentionase pe Ceausescu ca a venit timpul sa mai schimbe ceva in tara. Dar Ceausescu era de neschimbat, de aceea trebuia eliminat. El reprezenta pentru tot blocul rasaritean exponentul socialismului celui mai decadent posibil.

- tinea intreaga tara in foame si frig, in mod deliberat, programat,

- lumea devenea din ce in ce mai saraca si in numar din ce in ce mai mare, amenintand starea de sanatate generala, - un genocid etnic -,

- reducerea factorului cultural la o propaganda politica rudimentara,

- minciuna era oficializata prin propaganda de partid,

-dezastrul economic instalat cronic si o inapoiere economica apasatoare,

- cultul desantat al personalitatii dictatorului care era un submediocru,

- restrangerea libertatilor cetatenesti de exprimare, facand din oameni niste roboti umani,

- o cenzura restrictiva ce controla si dirija tot,

- in ziare, la televiziune era numai Ceausescu in traiul zilnic al oamenilor. Pe pereti — lozinci, pe fabrici — lozinci, pe drumuri — lozinci, la sedinte — slogane urmate de osanale inchinate partidului si secretarului general, ajungand la suprasaturatie si repulsie.

- un imens aparat politico-militar pus in slujba partidului si a lui Ceausescu pentru spalare de creiere si pentru a-l apara pe dictator, Nicolae si Elena Ceausescu ridicati la grad de divinizare artificiala, erau niste diavoli hotarati sa nenoroceasca Romania.

Pe 4 Iulie 1989 in China are loc masacrul din piata Tien An Men impotriva studentilor protestatari, repetata de Ceausescu la Bucuresti pe 20-21 Decembrie 1989, motiv pentru care studentii romani vor scrie pe zidurile Facultatii de Arhitectura numele pietii chineze asociind masacrul de la Universitate cu cel din China. Comunisti si unii si altii.

Nu am mai putut scapa de ei decat cu pusca! Am platit pentru libertate prin jertfirea atator tineri nevinovati, omorati din ordinul demonului rosu. Dar si acest ultim mohican rosu, a fost inlaturat. E adevarat, cu pretul sangelui si vietii atator tineri nevinovati care doreau o viata mai buna.

Cei care contesta revolutia romana, sa mearga in cimitirele eroilor si martirilor revolutiei sa vada tineretea acelor jertfiti de catre fanatici aparatori ai dictatorului si sa se intrebe de ce au murit acestia? Pentru libertate! Cine i-au ucis? Slugile dictatorului! Cum se numeste acest masacru impotriva civililor? Genocid. Cum se numeste marea miscare de mase care a schimbat sistemul politic si social din Romania? Revolutie!

Daca ea a fost imediat furata de catre restauratia garniturii a II-a a defunctului pcr, aceasta e o alta problema! Ca revolutia inca nu a fost dusa pana la capat si azi, dupa 16 ani suntem inca in implinirea dezideratelor revolutiei este o problema nationala a tuturor. Suntem inca in revolutie.

O revolutie in sarcina tuturor, caci in acele zile revolutia nu a fost implinita. A fost stopata, furata, confiscata. De aceea in toti acesti ani, multi, foarte multi au strigat. ,,E nevoie de o noua revolutie’’!

In toate tarile fost comuniste vinovatii au fost judecati sau eliminati, numai in Romania cei care au comandat la revolutie represalii impotriva revolutionarilor au fost promovati in functii, protejati de noua conducere post comunista.

Numai in Romania victimele revolutiei, martirii nevinovati ai neamului au fost dati uitarii si nu s-au intreprins cercetari in vederea gasirii vinovatilor. E nevoie de o implicare a tuturor oamenilor de buna credinta a acestei tari pentru implinirea unui ideal social si moral. Fiecare trebuie sa se intrebe cu ce a contribuit el la transformarea sa si a celorlalti, a societatii? Ce a facut el concret? S-a informat si a spus si altora, s-a implicat social, a militat, a luptat? Sau a vegetat asteptand sa vina cineva si sa-i ofere. Ce? Cine? Cand? Unde? Dar de ce? De ce sa nu fii si tu locomotiva sociala, de ce sa ramai ultimul si sa traga altii de tine ca de un cal jigarit?

(va urma)