Zeci de baze sportive din Capitală, care aparţineau întreprinderilor de stat, au fost demolate
alte articole
Zeci de baze sportive din Bucureşti din cadrul întreprinderilor de stat din perioada regimului comunist au fost demolate sau abandonate în ultimii 20 de ani, deşi acest lucru nu este conform legii, informează publicaţia online B365.ro. Astfel, chiar dacă şi-ar dori să practice un sport de performanţă, tinerii din România nu ar avea locuri unde să se poată antrena gratuit, lucru ce ar putea explica de ce nu avem mai multe medalii olimpice.
Multe dintre bazele sportive aparţinând întreprinderilor sau cluburilor sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor noi proiecte imobiliare din cauza retrocedării terenurilor, a ignoranţei administratorilor sau a subterfugiilor legislative.
Astfel, numeroase stadioane şi baze sportive construite înainte de 1989, rămase în picioare, în prezent sunt lăsate paragină, o imagine ce reflectă starea industriei din Capitală, şi ea dezafectată în mare parte după Revoluţie.
Conform legii proprietarii bazelor sunt obligaţi să le întreţină
Potrivit legii nr. 69/2000, care reglementează statutul şi activitatea bazelor sportive, proprietarii unei astfel de baze au obligaţia sao întreţină. Desfiinţarea acesteia se poate realiza numai prin hotărâre de Guvern, numai dacă anterior a fost construită o altă bază sportivă similară cu cea desfiinţată.
"Multe dintre bazele sportive arondate întreprinderilor de stat din perioada regimului comunist nu aveau statut de bază sportivă ci de sere sau grădini de legume, lucru care a permis schimbarea destinaţiei acestora de către cei cărora le-au fost retrocedate proprietăţile după Revoluţie. De exemplu, pe vremea comunismului, la fosta bază sportivă Policolor, administratorii bazei vroiau să facă un bazin de înot, mascându-l ca loc de testare a vopselelor produse în fabrică", a explicat pentru B365 reprezentantul al Direcţiei pentru Sport a Municipiului Bucureşti, Viorel Coadă.
De exemplu, pentru a se crea un loc pentru un hipermarket de pe bulevardul Theodor Paladdy a fost demolată baza sportivă Policolor, din sectorul 3 al Capitalei, ce aparţinea înainte de 1989 Întreprinderii de Lacuri şi Vopsele
O altă metodă prin care bazele sportive au fost făcute dispărute a fost abandonarea lor intenţionată de către proprietari. De exemplu baza sportivă Laromet a fost cumpărată în 2007de către consorţiul AFI la pachet cu fosta întreprindere de stat Laromet. De atunci, proprietarii au încercat să îndepărteze grupele de copii care se antrenează pe stadionul Laromet pentru a putea construi o clădire de birouri.
"Proprietarii le-au tăiat apa, lumina, au demolat tribuna şi vestiarul, i-au călcat chiar şi hoţii" a precizat Viorel Coadă.
Baze sportive demolate sau abandonate după Revoluţie
O altă bază sportivă dezafectată după Revoluţie a fost Complexul Sportiv ICSIM Bucureşti (Automatica), compus din trei stadioane de fotbal. În locul iar pe locul complexului din Bulevardul Barbu Văcărescu locul său a fost ridicată Zona Arena folosită pentru concerte.
Acelaşi a fost şi cazul bazei sportive Keoke (“Chefal”) de pe malul lacului Tei, construită în anii ’70 ce includea 11 terenuri de tenis. Aceasta a fost demolată în 2000, pentru a se ridica în locul ei un complex rezidenţial.
Baza Cutezătorii, aflată tot pe malul lacului Tei a fost închiriată în 2004 de către Ministerul Educaţiei fundaţiei Dinu Pescariu. Printr-un act adiţional semnat în 2009 a fost prelungită perioada de închiriere la 25 de ani. În perioada respectivă înstrăinarea bazei de către Ministerul Educaţiei a fost un proces controversat. Baza cu o suprafaţă de 60 de hectare avea din timpul regimului comunist dotări considerabile: terenuri de tenis, fotbal şi baschet. Acum baza poartă se numeşte "Pescariu Sport & Spa" şi oferă terenuri de tenis, înot, aerobic, cycling, squash, fitness, fotbal, masaj, SPA, restaurant şi bar şi cursuri de sport pentru copii precum scrima, karate şi gimnastică.
De ani de zile stadionul Girueta din cartierul Berceni, ce aparţine echipei de fotbal bucureştene cu acelaşi nume. Acum stadionul este împânzit cu buruieni, iar porţile şi marcajele terenului nu mai sunt.
Clubul Sportiv Progresul, situat în cartierul Cotroceni, adăposteşte Stadionul Cotroceni, cunoscut şi sub numele de „Parcul cu Platani". Clubul este în administrarea Băncii Naţionale a României (BNR) şi este folosit numai de salariaţii băncii. Pe stadionul Cotroceni se desfăşurau în trecut meciurile echipei de fotbla Progresul Bucureşti, devenită ulterior F.C. Naţional. În 2009 echipa a fost evacuată de pe stadion deoarece nu îşi achitase datoriile faţă de BNR, iar acum arena este rareori utilizată.
Clubul Sportiv Voinţa din şoseaua Pipera, din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, este format mai multe terenuri de tenis şi fotbal. Printre acestea este şi un teren de fotbal cu o capacitate de 1.500 de locuri, unde joacă echipa Voinţa, din Liga a IV-a de fotbal. Timp de mai bine de 13 ani baza Voinţa a fost obiectul conflictului dintre binecunoscutul Ilie Năstase şi proprietarii bazei. În aprilie 2012, fostul tenisman a câştigat procesul şi a intrat în posesia celor 63.000 de metri pătraţi de teren, unde funcţionează clubul Voinţa.
Ilie Năstase vrea să transforme clubul Voinţa într-o arenă multifuncţională sportiv-recreativă-comercială, care să includă terenuri de tenis în aer liber şi acoperite, piscine, sala de sport, terenuri de squash, parc acvatic, hotel, poligoane de alpinism, centru medical, cât şi o clădire de birouri. Clubul a rămas aproape neschimbat până în prezent, iar mai mulţi muncitori lucrează la reconstrucţia bazei sportive.
Nici baza sportivă Spartac, din cartierul Titan, unde în trecut se aflau mai multe terenuri de baschet şi tenis nu a fost scutită de procese. Deşi după anul 2000, Clubul Sportiv Spartac investise sume mari în baza sportivă, aceasta a fost demolată, iar pe locul ei se anunţase construcţia unui mall. Construcţia nu a fost începută nici până în momentul de faţă, terenul fiind părăsit de peste patru ani, chiar dacă demararea lucrărilor fusese anunţată pentru sfârşitul anului 2011. Motivul este că nici după multiple procese deschise cu privire la terenul fostei baze sportive, proprietatea acesteia nu a fost clar atribuită, potrivit lui Viorel Coadă, reprezentantul al Direcţiei pentru Sport a Municipiului Bucureşti.
Un alt exemplu în acest sens este şi baza sportivă Cireşarii, din cartierul 1 Mai din sectorul 1. În anii ’80-’90, Parcul Cireşarii era o zonă în care se existau numeroase locuri de joacă, terenuri de baschet, volei, fotbal, tenis şi ping-pong. În 2000 baza sportivă a fost numită „Complexul Sportiv Cireşarii”, fiind recondiţionată şi transformată în club şcolar. Totuşi, zona, administrată de Ministerului Educaţiei, s-a închis pentru publicul larg în urmă cu câţiva ani.
Terenurie de baschet şi fotbal din Parcul Cireşarii sunt folosite acum foarte rar pentru activităţile organizate de şcolile din apropiere şi pentru cursurile organizate de Clubul Sportiv nr.1, de care aparţine baza.
Stadionul "Turn", din apropierea Bazei Electroaparataj, are în componenţă mai multe terenuri de fotbal ce sunt de fapt pământ uscat pe care nu a mai crescut gazonul.La cele cinci porţi de fotbal din jurul turnului de paraşutişti din complexul Lia Manoliu, se antrenează copii şi juniorii cluburilor de fotbal din zonă.
Stadionul Granitul şi Stadionul Metaloglobus din sectorul 2, aflate peste drum de hypermarketul Cora Pantelimon, se prezintă într-o stare deplorabilă. Unul dintre terenuri este plin de buruieni, iar tribunele celuilalt stadion sunt lăsate în paragină. Pe aceste două stadioane îşi disputau meciurile echipele Sportul Studenţesc II, Granitul şi Metaloglobus, cât şi mai multe echipe de juniori. Lângă cele două stadioane se află şi un teren de fotbal sintetic, care este în stare foarte bună de funcţionare.
Totuşi, pe locul Bazei Sportive Granitul din sectorul 2, de pe lângă magazinul Cora Pantelimon, a fost construit Complexul sportiv “Ion Tiriac”, care pune gratuit la dispoziţia elevilor de la şcolile din Sectorul 2 un stadion de fotbal două stele, cu tribună pentru 256 de spectatori, un teren de fotbal pe nisip, un teren de volei de plajă, un teren de baschet şi mai multe panouri de minibaschet şi trei terenuri multisport, cele mai multe fiind dotate cu nocturnă. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti, alături de bază Pro Rapid, acest complex este singura bază sportivă construită în Bucureşti după Revoluţie,
Bazele sportive Voinicelul din sectorul 3, din zona Pieţei Muncii şi Temerarii din cartierul Berceni, ce aparţin Clubului Sportiv Şcolar 6 sau stadionul echipei Şoimii I.M.U.C. de pe Şoseaua Olteniţei, sunt doar câteva dintre bazele sportive pentru tineret din perioada regimului comunist care au rezistat şi în prezent sunt funcţionale. Pe aceste terenuri se desfăşoară antrenamente şi meciuri ale echipelor de fotbal de copii şi juniori.
Complexul Naţional Lia Manoliu, din sectorul 2, în care se află şi Naţional Arena, adăposteşte ce a mai rămas din Baza Sportivă Electroaparataj, ce a aparţinut de fabrica Electroaparataj. În urmă cu trei ani, pentru a se putea construi un mall, Fabrica a fost demolată. Baza Electroaparataj are un teren de tenis, două de fotbal cu gazon artificial şi unul de fotbal pe zgură. Terenurile cu gazon sintetic şi cel de tenis se închiriază, iar cel de fotbal pe zgură este utilizat pentru meciuri de fotbal sau pentru antrenamentele cluburilor de juniori din zonă. Pe unul dintre aceste terenuri de fotbal se joacă şi meciuri din Liga a patra de fotbal.
Unul dintre puţinele exemple pozitive, în care s-a respectat legislaţia în domeniu pentru demolare, este baza sportivă Timpuri Noi, ce aparţine Asociaţiei Sportive Timpuri Noi. Fosta bază sportivă a fost demolată pentru a se construi Mall Vitan, dar proprietarii terenului au pus la dispoziţia Asociaţiei Sportive un spaţiu nouă, Complexul Sportiv Extreme, în sectorul 3, în apropierea staţiei de metrou Nicolae Grigorescu.
Un alt caz fericit este şi cel al bazei sportive Electromagnetica, care odată cu privatizarea fabricii Electromagnetica din cartierul Rahova, a intrat sub administrarea noului proprietar. Baza sportivă este bine întreţinută şi este formată din mai multe terenuri multe terenuri de fotbal cu gazon sintetic, două terenuri de tenis pe zgură, sală de biliard, tenis de masă şi gimnastică. A doua echipă a clubului de fotbal Rapid Bucureşti joacă pe unul dintre terenuri, tabela electronică de pe acest stadion fiind adusă de la fostul stadion Republica, care a fost demolat pentru a se putea construi în loc Casa Poporului.
