'Watergate de Chişinău': Persoane de pe 'Lista Magnitski' sunt cercetate într-un dosar penal în R. Moldova

Reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Serviciului Federal de Securitate (FSB) ale Federaţiei Ruse figurează într-un dosar penal pentru spălare de bani deschis în Republica Moldova. Se presupune că, prin Banca de Economii din Republica Moldova, cetăţenii ruşi vizaţi transferau ilegal milioane de dolari. În Europa, acest dosar este pus în legătură cu 'Lista Magnitski', notează cotidianul Nezavisimaia Gazeta.

De dosarul în care care sunt anchetaţi reprezentanţi ai Băncii de Economii şi în cadrul căruia au ieşit la suprafaţă numele unor înalţi funcţionari ruşi se ocupă anchetatori ai Centrului Naţional Anticorupţie al Republicii Moldova. Şeful Direcţiei Urmărire Penală din cadrul Centrului Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, a confirmat pentru cotidianul rus existenţa unui asemenea dosar, subliniind că acesta a fost deschis 'în baza unei cereri scrise' şi în legătură cu 'acuzaţii de spălare de bani'. În mod firesc, Zumbreanu a refuzat să-i numească pe autorii cererii.

Cu toate acestea, publicaţia EUObserver a informat anterior, citând Fondul britanic Hermitage Capital, că un grup de crimă organizată din Rusia, aşa-zisul grup 'Kliuev', a transferat în 2008 o sumă de 53 milioane de dolari din banii deturnaţi de la banca rusească 'Krainii Sever' în conturile Băncii de Economii. Ulterior, banca din Republica Moldova a transferat aceşti bani în conturi bancare din Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Elveţia şi Hong Kong.

Fostul preşedinte al Băncii de Economii Grigori Gacikevici a fost acuzat oficial vinerea trecută de fapte de înşelăciune, care au adus banca în pragul falimentului. Potrivit anchetatorilor, Gacikevici a înlesnit acordarea de credite, care ulterior nu erau restituite. Doar pentru aceste fapte, în cazul în care ele vor fi dovedite, bancherul riscă până la 10 ani de închisoare. Acum, însă, la capul de acuzare 'înşeleciune' ar putea fi adăugat şi cel privind 'spălarea de bani', iar aceasta înseamnă deja un alt nivel de infracţiune şi o altă pedeapsă.

Potrivit EUObserver, preşedintele Hermitage Capital, William Browder, a declarat că eficienţa anchetei în dosarul de spălare a banilor va influenţa relaţiile dintre UE şi Republica Moldova. După cum a subliniat Browder, Republica Moldova a fost unul dintre punctele de tranzit cheie în spălarea de bani de către persoane care figurează pe 'Lista Magnitski' elaborată de Congresul SUA, iar ancheta ar trebui să ducă la pedepsirea celor vinovaţi. William Browder a declarat că acţiunile ulterioare ale Chişinăului vor fi un test care va releva dacă Republica Moldova este un partener de încredere pentru integrarea în structurile UE.

Agenţia de presă Interlic a informat, citând o sursă europeană, că 'banii deturnaţi de înalţi funcţionari din bugetul rus erau împărţiţi în conturile mai multor companii, după care o parte din ei reveneau în contul iniţial şi erau transferaţi către un nou beneficiar'. Banii furaţi erau transferaţi în bănci din Republica Moldova, Lituania, Cipru, Letonia şi Hong Kong.

Banii au fost îngheţaţi la cererea fondului Hermitage Capital, al cărui colaborator a fost juristul rus Serghei Magnitski, decedat în noiembrie 2009. Potrivit versiunii Fondului, juristul a descoperit afacerea în vederea deturnării mai multor miliarde de dolari din mijloacele bugetare ale Rusiei de către angajaţi ai structurilor fiscale, sprijiniţi în acest sens de anchetatori şi de alţi oameni ai puterii din Rusia. Ancheta demarată de Magnitski s-a soldat cu declanşarea unui dosar penal chiar la adresa juristului: acesta a fost arestat şi la scurt timp a murit în închisoare.

Anul trecut, anchete oficiale în legătură cu spălarea acestor bani au fost demarate în Elveţia, Estonia, Letonia şi Cipru. La sfârşitul lui ianuarie, la aceste ţări s-a raliat şi Lituania.

Acesta nu este primul caz când bănci din Republica Moldova sunt acuzate de spălare de bani, a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta analistul economic Dmitri Colac. În Occident au fost date de mai multe ori publicităţii cazuri când bănci ruseşti transferau bani în Republica Moldova, urmând apoi schema cunoscută. Astfel, cazul actual se înscrie în aceeaşi linie, subliniază expertul.