Vucic acuză forţe străine de destabilizarea Serbiei. Ambasadorul rus neagă cu tărie

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic (Herbert Neubauer/AFP/Getty Images)

Joi, autorităţile sârbe au interzis adunările de peste 10 persoane în capitala Belgrad, după două nopţi de confruntări violente între poliţie şi mii de manifestanţi care au protestat împotriva măsurilor de impunere a restricţiilor de circulaţie din cauza pandemiei.

Mii de oameni au contestat interdicţia la un protest joi seara în faţa Parlamentului. Adunări de susţinere au avut loc în oraşe pe întinsul Serbiei.

Mulţi protestatari au purtat tricouri albe, cu inscripţia „Staţi jos, nu staţi ridicaţi” - referindu-se la acuzele răspândite conform cărora violenţa din nopţile anterioare era organizată de grupuri de huligani asociate autorităţilor, pentru a păta imaginea grupurilor de opoziţie.

În ciuda intervenţiei poliţiei, au existat mai multe derapaje între protestatarii paşnici şi grupurile de extremă dreapta, dar nu au existat ciocniri violente ca în ultimele două nopţi.

Echipa de criză guvernamentală din Serbia a declarat că restricţiile impuse joi au scopul de a preveni răspândirea virusului în urma a două nopţi de confruntări, în timpul cărora doar o mână de persoane au purtat măşti pe faţă.

Pe lângă limitarea adunărilor, cafenele, centre comerciale sau magazinele, au primit ordin să funcţioneze cu program scurt.

„Sistemul de sănătate din Belgrad este aproape de nivelul maxim de funcţionare”, a spus premierul sârb Ana Brnabic. „De aceea nu pot înţelege ce am văzut aseară şi cu o seară înainte.”

Confruntările au urmat după un anunţ al preşedintelui Alexander Vucic, potrivit căruia sunt posibile măsurile suplimentare de carantinare, deoarece focarul în ţară a scăpat de sub control, în special la Belgrad, unde au fost înregistrate 80% dintre cazurile noi. Cel puţin 17.342 de cazuri şi 352 de decese au fost înregistrate în toată Serbia.

Deşi noile măsuri guvernamentale adoptate, joi, nu includ declararea carantinei în weekend, care iniţial era planificată, interdicţia adunărilor înseamnă în mod efectiv o interdicţie a protestelor.

După ce iniţial a manevrat relativ bine răspunsul la pandemie, Vucic şi guvernul său au fost acuzaţi că au permis crizei să iasă de sub control pentru a organiza alegerile din 21 iunie care i-au întărit puterea.

Oponenţii îl învinovăţesc pe preşedintele autocrat că ar fi contribuit la creşterea majoră a deceselor şi a cazurilor noi, după ce a ridicat în întregime măsurile anterioare de blocare, considerate foarte strânse. Adunările în masă la meciurile de fotbal şi tenis şi cluburile de noapte au fost permise, în ciuda avertismentelor experţilor că ar putea duce la creşterea numărului infecţiilor.

De-a lungul celor două seri anterioare, manifestanţi, care aruncau pietre, s-au implicat în ciocniri violente cu forţele speciale de poliţie, care au folosit gaze lacrimogene, vehicule blindate şi cai pentru a dispersa mulţimea. Ambele proteste au început paşnic înainte ca grupurile naţionaliste de extremă dreapta să înceapă să arunce obiecte spre poliţie.

Zeci de persoane au fost rănite în cele două zile de confruntări la Belgrad şi în alte oraşe.

Amnesty Internaţional a acuzat poliţia că a aplicat „măsuri grele” împotriva manifestanţilor.

"Imaginile poliţiei sârbe care au folosit gaze lacrimogene şi au aruncat grenade flash-bang în mod aleator în mulţime, cu protestatarii şi privitorii care au fost hăituiţi de poliţia călare şi bătuţi de poliţie îmbrăcată în echipament anti-revoltă ridică îngrijorări serioase", a declarat cercetătoarea Jelena Sesar, de Amnesty Internaţional, într-o declaraţie.

Într-un videoclip, un protestatar apare lovit de mai mulţi poliţişti şi aruncat pe trotuar, aparent inconştient. Autenticitatea videoclipurilor nu a putut fi verificată independent.

Sub presiunea aparentă a protestatarilor, preşedintele sârb a retras miercuri planul de a implementa o carantină totală peste weekend, susţinând că măsura nu poate fi efectuată fără a impune o stare de urgenţă la nivel naţional.

Într-o postare pe Instagram, joi, - din interiorul avionului care îl transporta într-o vizită oficială în Franţa - Vucic a declarat că statul va linişti tulburările şi i-a îndemnat pe suporterii săi să nu se confrunte cu manifestanţii violenţi.

„Am promis că vom şti să păstrăm pacea şi stabilitatea, în ciuda atacurilor violente criminale care ne-au şocat pe toţi”, a spus el.

Vucic a acuzat serviciile de informaţii străine că se află în spatele tulburărilor. El a descris protestele drept „politice” şi au avut ca scop slăbirea Serbiei în timpul negocierilor cu Kosovo.

Deşi Vucic a omis să identifice presupusele agenţii de spionaj străine, tabloidele aflate sub controlul său au acuzat grupuri de extremă dreaptă pro-Rusia de alimentarea violenţelor.

Ambasadorul rus în Serbia, joi, a negat vehement acuzaţiile că Moscova se află în spatele tulburărilor.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe