Viktor Orban, în continuare trompeta lui Putin: Rusia nu a declarat război Ucrainei

Invazia rusă în Ucraina nu este un război, a afirmat premierul ungar Viktor Orban pe 21 decembrie, în timp ce vorbea la o conferinţă de presă anuală la Budapesta, informează The Kyiv Independent.
Ungaria este una dintre puţinele ţări europene care a menţinut legături strânse cu Rusia de când aceasta a lansat invazia sa la scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022. Budapesta s-a opus în mod repetat sancţiunilor împotriva Moscovei şi a obstrucţionat sprijinul UE pentru Kiev.
"Nu a existat nicio declaraţie de război între cele două ţări. Când Rusia declară război, atunci va fi război. Ar trebui să ne bucurăm că nu a fost declarat război, pentru că atunci va fi o mobilizare generală în Rusia. Nu doresc acest lucru nimănui", a declarat el.
În schimb, Orban a descris invazia ca fiind o "operaţiune militară", reluând termenul pe care Kremlinul îl foloseşte pentru a se referi la invazia la scară largă a Ucrainei.
Orban a declarat că a acceptat invitaţia preşedintelui Volodimir Zelenski pentru o întâlnire bilaterală. El s-a întâlnit deja cu liderul rus Vladimir Putin în octombrie, la Beijing.
La summitul Consiliului UE de la Bruxelles din 14 decembrie, Orban s-a abţinut efectiv de la votul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, afirmând că "aderarea la UE pentru Ucraina este o decizie proastă". A doua zi, el a blocat un pachet de 50 de miliarde de euro al UE pentru Ucraina.
În timpul conferinţei de presă din 21 decembrie, Orban a susţinut că această sumă "nu este disponibilă" şi că UE va trebui să contracteze un împrumut pentru a finanţa pachetul. Cheltuielile pentru acest pachet ar putea "strivi" bugetul UE, potrivit lui Orban.
De asemenea, el a afirmat că UE "şantajează" Ungaria. Bruxelles-ul reţine în prezent fonduri UE pentru Budapesta din cauza problemelor legate de drepturile omului, dar la 13 decembrie a deblocat o parte din fondurile care au fost iniţial îngheţate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.
"Ungaria îndeplineşte toate calităţile statului de drept" şi este "cooperantă" atunci când UE atrage atenţia asupra necesităţii de a implementa reforme specifice, potrivit lui Orban.
"Nu mă puteţi învinui că fac tot ce pot pentru a promova interesele Ungariei într-o astfel de situaţie de şantaj", a susţinut el.
Orban a negat, de asemenea, că Turcia şi Ungaria colaborează în ceea ce priveşte aderarea Suediei la NATO.
"Nu există niciun acord ungaro-turc", a spus Orban, adăugând că decizia va fi luată de parlament "atunci când legislatorii vor decide că a sosit momentul pentru aceasta. Ei nu au avut o mare disponibilitate de a lua această decizie".
Atât Suedia, cât şi Finlanda au solicitat să se alăture alianţei în mai 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Finlanda a fost admisă ca membru în martie 2023.
Erdogan a semnat un protocol privind aderarea Suediei la NATO la 23 octombrie, care a fost apoi trimis parlamentului pentru ratificarea finală.
Parlamentul a amânat apoi un vot pe această temă, parlamentarii turci afirmând că aderarea Suediei nu este la fel de urgentă pentru Turcia ca pentru alte ţări, reluând afirmaţiile Budapestei potrivit cărora nu există "nicio grabă" pentru a aduce Suedia în NATO.