Victorie uriaşă pentru Dan Voiculescu în instanţă. Tribunalul Bucureşti i-a admis în principiu cererea de rejudecare a dosarului ICA. Ce rol a jucat Savonea?

Tribunalul Bucureşti a admis în principiu, miercuri, cererea de rejudecare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, dosar în care Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, din care a executat efectiv aproape trei ani.
Următorul termen a fost fixat pe 30 aprilie.
Cel care a solicitat revizuirea procesului a fost chiar mogulul media Dan Voiculescu, care a executat trei ani de detenţie şi a fost eliberat. El urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat. Dacă va câştiga, Voiculescu ar putea cere şi despăgubiri de la statul român pentru perioada cât a fost închis.
Procesul a fost precedat de o hotărâre a Liei Savonea, care a decis că judecătoarea Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe mogulul media la închisoare. Bogdan a contestat decizia Liei Savonea.
Camelia Bogdan a făcut cerere de intervenţie în dosarul în care Voiculescu cere rejudecarea dosarului ICA dar aceasta i-a fost respinsă de instanţă.
Într-o opinie trimisă Epoch Times, Camelia Bogdan - judecătoarea care, reamintim, după condamnarea lui Voiculescu a fost exclusă de două ori din magistratură şi hărţuită cu numeroase procese - a atras atenţia că toate acuzaţiile pe care i le-a adus Lia Savonea pentru a-i pune în cârcă un abuz în serviciu „au fost respinse de instanţele competente, pe baza probelor administrate”.
Fosta judecătoare arată că hotărârea pronunţată de ea (cea de condamnare a lui Dan V. şi recuperare a prejudiciului de 60 de milioane de euro) a fost validată de CEDO.
Practic, când cere revizuirea deciziei din dosarul ICA, Dan Voiculescu contestă şi decizia CEDO, subliniază Camelia Bogdan.
În aceste condiţii, Camelia Bogdan a cerut autorităţilor statului român „să manifeste responsabilitate şi fermitate în executarea integrală a hotărârilor definitive de confiscare şi recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. Doar prin respectarea deciziilor instanţelor şi a standardelor europene privind protecţia drepturilor omului putem consolida statul de drept şi încrederea publică în justiţie. Este esenţial ca instituţiile să acţioneze prompt şi transparent, pentru ca legea să fie aplicată fără excepţii şi pentru ca prejudiciile aduse statului să fie recuperate în totalitate”, a transmis ea. Mai multe informaţii pe acest subiect, aici.