Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

Rejudecarea dosarului ICA. Cum l-a ajutat Lia Savonea pe Voiculescu / Camelia Bogdan acuză că se încalcă decizii CEDO

Dan Voiculescu şi Camelia Bogdan (Epoch Times România)
Loredana Diacu
19.02.2026
Dan Voiculescu şi Camelia Bogdan (Epoch Times România)
Loredana Diacu
19.02.2026

La Tribunalul Bucureşti se judecă astăzi cererea de admitere în principiu a revizuirii deciziei din dosarul ICA. Cel care solicită revizuirea procesului este mogulul media Dan Voiculescu care, deşi a executat patru ani de detenţie şi a fost eliberat, urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat.

Procesul a fost precedat de o hotărâre a Liei Savonea, care a decis că judecătoarea Camelia Bogdan a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe mogul la închisoare. Bogdan a contestat decizia Liei Savonea, decizie a cărei miză este revizuirea cazului lui Dan Voiculescu.

Într-o opinie trimisă Epoch Times, Camelia Bogdan - judecătoarea care, reamintim, după condamnarea lui Voiculescu a fost exclusă de două ori din magistratură şi hărţuită cu numeroase procese - atrage atenţia că toate acuzaţiile pe care i le-a adus Lia Savonea pentru a-i pune în cârcă un abuz în serviciu „au fost respinse de instanţele competente, pe baza probelor administrate”.

Fosta judecătoare arată că hotărârea pronunţată de ea (cea de condamnare a lui Dan V. şi recuperare a prejudiciului de 60 de milioane de euro) a fost validată de CEDO.

Practic, când cere revizuirea deciziei din dosarul ICA, Dan Voiculescu contestă şi decizia CEDO, subliniază Camelia Bogdan.

În aceste condiţii, Camelia Bogdan cere autorităţilor statului român „să manifeste responsabilitate şi fermitate în executarea integrală a hotărârilor definitive de confiscare şi recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. Doar prin respectarea deciziilor instanţelor şi a standardelor europene privind protecţia drepturilor omului putem consolida statul de drept şi încrederea publică în justiţie. Este esenţial ca instituţiile să acţioneze prompt şi transparent, pentru ca legea să fie aplicată fără excepţii şi pentru ca prejudiciile aduse statului să fie recuperate în totalitate”, transmite ea.

Mai amintim în context că judecătoarea a atacat la CEDO decizia Liei Savonea de a o considera vinovată de abuz în serviciu în dosarul ICA. Sesizarea sa a fost declarată admisibilă foarte rapid, urmând ca CEDO să judece acuzaţiile de încălcare a legii de către Savonea formulate de Camelia Bogdan.

Redăm integral opinia judecătoarei.

"Am depus la dosarul nr. 446/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia Penală, o cerere de depunere a înscrisurilor probatorii care demonstrează fără echivoc corectitudinea şi legalitatea acţiunilor întreprinse în contextul dosarului ICA.

De asemenea, am făcut dovada procedurii pendinte la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) care vizează viciile de neconvenţionalitate din dosarul nr. 2655/1/2023 în care doamna Lia Savonea, cu sprijinul celuilalt judecător cu care am pronunţat decizia ICA, Mihai Mihalcea, m-a acuzat de un abuz în serviciu printr-o încheiere pronunţată ultra vireS, pentru a-l ajuta pe domnul DAN VOICULESCU SĂ FRAUDEZE DIN NOU STATUL ROMAN PRIN REVIZUIREA UNEI DECIZII DEFINITIVE VALIDATE DE CEDO (31287/25, Bogdan contra România), precum şi disponibilitatea CEDO de a o analiza în regim de urgenţă.

1. Contextul şi esenţa dosarului ICA

Dosarul ICA (Institutul de Cercetări Alimentare) reprezintă unul dintre cele mai complexe şi mediatizate cazuri de corupţie, spălare de bani şi privatizare frauduloasă din România post-1989. Decizia penală nr. 888/A din 08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în dosarul nr. 25497/3/2012 (255/2014), pronunţată de mine şi de judecătorul Mihai Mihalcea a consfinţit condamnarea definitivă a unui număr semnificativ de inculpaţi, printre care şi persoane cu funcţii de conducere în instituţii publice şi companii private, pentru fapte de corupţie, spălare de bani şi prejudicierea bugetului statului cu peste 60 de milioane de euro.

2. Principalele constatări ale instanţei române

Privatizarea ICA a fost realizată cu încălcarea flagrantă a legislaţiei privind evaluarea patrimoniului, publicitatea şi transparenţa procesului, precum şi a normelor privind protejarea intereselor statului.
Subevaluarea intenţionată a activelor şi a pachetului de acţiuni a permis adjudecarea acestora la un preţ de peste 75 de ori mai mic decât valoarea reală, în favoarea unui grup de interese coordonat de inculpatul principal.
Rolul activ al inculpaţilor: Decizia detaliază modul în care persoane din conducerea ADS, ICA, Bioprod şi alte entităţi au acţionat concertat pentru a facilita transferul fraudulos al proprietăţii publice către grupul GRIVCO, controlat de inculpatul Voiculescu Dan.
Confiscarea de la terţi: Instanţa a dispus confiscarea unor bunuri imobile şi mobile, inclusiv terenuri, clădiri şi acţiuni, precum şi a sumelor de bani rezultate din exploatarea acestora, pentru a asigura recuperarea prejudiciului adus statului.

3. Decizia CEDO (Camelia Rodica Voiculescu şi alţii v. România, 2022)

Obiectul cauzei la CEDO: Reclamanţii (fiicele lui D.V. şi companiile controlate de acesta) au contestat măsurile de sechestru şi confiscare dispuse asupra bunurilor lor, susţinând încălcarea dreptului la un proces echitabil (art. 6 CEDO), a dreptului de proprietate (Protocolul 1, art. 1) şi a principiului legalităţii sancţiunilor penale (art. 7 CEDO).
Constatări CEDO:

  • Procedurile interne au oferit reclamanţilor posibilitatea reală de a-şi prezenta apărarea, de a fi reprezentaţi de avocaţi şi de a contesta măsurile dispuse.

  • Măsurile de sechestru şi confiscare au fost considerate conforme cu legislaţia naţională şi cu standardele CEDO, fiind justificate de interesul general al combaterii corupţiei şi recuperării prejudiciilor rezultate din infracţiuni.

  • Nu s-a constatat lipsa de imparţialitate a judecătorilor, nici încălcarea dreptului la proprietate, întrucât măsurile au vizat bunuri considerate produse directe sau indirecte ale infracţiunii.

  • CEDO a respins ca inadmisibile toate plângerile reclamanţilor, considerând că nu a existat nicio încălcare a drepturilor fundamentale invocate.

4. Concluzie

Toate acuzaţiile privind confiscarea în baza unor Directive netranspuse, incompatibilitatea, faptele penale, legăturile contractuale cu MADR, primirea de bani de la MADR, abateri disciplinare sau încălcări ale legii în exercitarea funcţiei de judecător au fost respinse de instanţele competente, pe baza probelor administrate. Decizia Curţii de Apel Bucureşti, validată de CEDO, stabileşte fără echivoc că procesul de privatizare a ICA a fost fraudulos, cu prejudicierea gravă a statului român, iar măsurile de confiscare şi recuperare a prejudiciului sunt conforme atât cu dreptul intern, cât şi cu standardele europene privind protecţia drepturilor omului.

Orice afirmaţie contrară, inclusiv cele reţinute în încheierea nr. 365/11.09.2025, este infirmată de hotărârile definitive ale instanţelor române şi de decizia CEDO. Acuzaţiile formulate împotriva persoanelor implicate au fost nu doar neîntemeiate, ci şi contrare tuturor constatărilor instituţiilor competente ale statului român şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.

5. Relevanţa pentru statul de drept

Acest caz demonstrează că, într-un stat de drept autentic, recuperarea prejudiciilor rezultate din infracţiuni economice majore este posibilă, iar justiţia nu poate fi transformată într-un instrument de protejare a persoanelor condamnate definitiv. Lipsa voinţei instituţionale de a executa integral hotărârile de confiscare nu poate fi pusă în sarcina magistraţilor care au aplicat legea, ci trebuie corectată prin acţiunea fermă a autorităţilor statului.

Mesaj către autorităţi

Solicit autorităţilor statului român să manifeste responsabilitate şi fermitate în executarea integrală a hotărârilor definitive de confiscare şi recuperare a prejudiciilor provenite din infracţiuni. Doar prin respectarea deciziilor instanţelor şi a standardelor europene privind protecţia drepturilor omului putem consolida statul de drept şi încrederea publică în justiţie. Este esenţial ca instituţiile să acţioneze prompt şi transparent, pentru ca legea să fie aplicată fără excepţii şi pentru ca prejudiciile aduse statului să fie recuperate în totalitate."

Vă invităm să redirecționați către Epoch Times România cei 3,5% din impozitul pe venit (care altfel se duc la stat), online, fără drumuri la ANAF - apăsând butonul de mai jos.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor