Victorie de etapă pentru Trump la NATO: ţările aliate convinse să îşi mărească participaţia pentru a o scădea pe cea a SUA

Aliaţii NATO se apropie de încheierea unui acord prin care să se mărească sumele alocate pentru funcţionarea NATO, pentru a reduce cota de finanţare a Statelor Unite, au afirmat trei diplomaţi familiari cu problema.

Acordul ar răspunde unei solicitări a preşedintelui american Donald Trump, deşi Franţa a precizat că nu va fi parte din acord, la care alianţa speră să ajungă înaintea summitului care marchează 70 de ani de la fondarea Alianţei, ce va avea loc săptămâna viitoare la Londra.

Trump a acuzat aliaţii europeni, în special cea mai mare economie europeană - Germania - că ar profita de protecţia oferită de SUA şi a afirmar că trebuie să cheltuiască mult mai mult pentru propria apărare.

Reforma finanţării alianţei militare conduse de SUA ar încheia câteva luni de negocieri şi acuze.

Acordul ar însemna ca aliaţii Europei - Turcia şi Canada - să contribuie mai mult la bugetul anual de 2,5 miliarde USD necesari pentru a finanţa sediul Organizaţiei NATO, personalul internaţional şi militarii activi sub comanda NATO.

Comparativ cu sutele de miliarde de dolari pe care aliaţii le atribuie forţelor armate în fiecare an, suma este mică.

Dar semnatarii acordului speră să răspundă acuzaţiilor făcute de Donald Trump în iulie 2018, potrivit cărora Statele Unite „plătesc zeci de miliarde de dolari mai mult pentru subvenţionarea Europei”.

„Este un gest politic”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt. „Nu există NATO fără americani.”

Franţa s-a opus propunerii cu mult înainte ca preşedintele Emmanuel Macron să spună, în 7 noiembrie, că alianţa este „în moarte cerebrală”.

Având 30.000 de soldaţi desfăşuraţi în întreaga lume şi numeroase nave, Parisul susţine că alocă deja mai mult decât partea sa, menţinând un nivel ridicat de pregătire de luptă a forţelor franceze şi finanţând cercetări militare în valoare de miliarde de euro.

Parisul nu va bloca propunerea, dar se va abţine, au afirat cei trei diplomaţi ai NATO.

Datele arată că cheltuielile cu apărarea Franţei sunt mai mari decât cele ale Germaniei, ca procent din PIB. Parisul spune că va îndeplini, de asemenea, obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pe apărare până cel târziu în 2025, în timp ce Germania va atinge acest nivel doar în 2031, potrivit oficialilor francezi şi germani.

Canada a declarat că sprijinul său pentru acordul de finanţare nu ar trebui să creeze un precedent pentru alte organizaţii internaţionale, au spus diplomaţii. Italia este încă indecisă.

Toate cele 29 de state membre NATO contribuie la buget pe o formulă convenită bazată pe PIB, dar această formulă se va schimba după reforma propusă. "Va fi un mecanism mai greoi", a afirmat al doilea diplomat NATO.

Conform propunerii negociate pentru bugetul pentru 2021, contribuţia SUA la bugetul anual al alianţei ar scădea la aproximativ 16% de la 22%. Germania ar creşte la acelaşi nivel cu Statele Unite, iar contribuţiile altor ţări vor creşte şi ele.

Doar şapte ţări NATO îndeplinesc sau depăşesc în prezent obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare: Statele Unite, Marea Britanie, Grecia, Polonia, Letonia, Lituania şi Estonia.