Victor Ponta, despre erata de la CCR: "Monitorul Oficial" a primit "un înscris extrem de ciudat". Parchetul să verifice dacă e un fals

Victor Ponta a declarat joi că "Monitorul Oficial" a primit de la Curtea Constituţională a României (CCR) "un înscris extrem de ciudat" - drept erată, ca rectificare la o decizie a Curţii deja parafată - care era semnat cu o bară. Totodată, premierul a cerut Parchetului General să se pronunţe dacă acesta este un act fals.

"Era semnată cu o bară..."

"Monitorul Oficial a primit un înscris extrem de ciudat. Nu pot eu să spun dacă este fals sau nu, pentru că asta în mod sigur vă spune Parchetul General. Eu pot să vă spun doar că secretarul general (al Guvernului – n.r.) m-a informat asupra faptului că a primit o adresă neobişnuită: nu era semnată de către Zegrean (preşedintele CCR - n.r.), era semnată cu o bară şi includea un nou paragraf", a precizat primul-ministru.

"Eu i-am cerut secretarului general - având în vedere că legea spune foarte clar că răspunderea asupra a ceea ce se publică în Monitorul Oficial nu aparţine Monitorului, ci celui care a trimis adresa - şi am zis: «bun, dacă nu ne aparţine nouă răspunderea şi aparţine celui care a trimis adresa, publicaţi-o!» Cel care a trimis însă adresa...am înţeles din relatările media că cel puţin doi judecători ai Curţii Constituţionale le consideră ilegale. Eu nu ştiu să se fi întâlnit Curtea Constituţională, dar nu era sarcina Monitorului Oficial să verifice dacă s-a întrunit sau nu Curtea. E foarte clar însă că Parchetul General va trebui să vadă dacă sunt false acele adrese şi cine le-a falsificat", a mai spus Ponta.

Premierul a adăugat că "Monitorul Oficial" este obligat să publice toate actele care i se trimit de către instituţiile în drept.

"Noi publicăm orice, noi trebuie să publicăm, că altfel pac doamna Barbu, pac la Războiu’ cu plângerea penală!", a afirmat Ponta.

Vicepreşedintele PNL Varujan Vosganian declarase joi că este nevoie de o acţiune rapidă a Parchetului, pentru a clarifica situaţia ambiguă de la Curtea Constituţională, generată de emiterea a doua documente complet diferite.

Scurtă istorie a scandalului

La data de 2 august, într-un comunicat de presă postat pe site-ul Curţii Constituţionale, Curtea anunţa că a amânat până în 12 septembrie decizia privind referendumul, menţionând că a primit date "contradictorii" privind listele electorale permanente şi că a cerut Guvernului ca până la 31 august sa să transmită listele în baza cărora s-a organizat referendumul.

Apoi, Curtea Constituţională (CC) a revenit, luni, cu o adresă către Guvern, în care preciza că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendumului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului "actualizarea listelor" de alegători, nu "listele electorale permanente actualizate", precizează sursele citate.

Pe de altă parte, judecătorul constituţional Tudorel Toader a declarat miercuri seară, la RTV, că a avut o discuţie cu preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, căruia i-a solicitat convocarea Plenului, pentru a lămuri toate aspectele, având în vedere şi faptul că nu a fost informat nici de erată, nici de sesizarea Comisiei de la Veneţia.