„Văduva veselă” revine pe scena Operei. Andrei Şerban: „Este vorba despre ce se întâmplă acum în România”

La cererea publicului şi în urma succesului pe care celebra operetă a lui Franz Lehár a avut-o la premiera ei din septembrie, „Văduva veselă” revine, în montarea insolită şi modernă a lui Andrei Şerban, între 1-4 decembrie, pe scena Operei Naţionale bucureştene.

Adaptarea, cu dialoguri inspirate din scrierile lui Radu Paraschivescu şi Andrei Pleşu, este semnată de regizor împreună cu Daniela Dima. Scenografia poartă semnătura Anka Lupeş, coregrafia – Andrea Gavriliu. Soliştii, baletul şi corul vin de la Opera Naţională din Iaşi, iar Ciprian Teodoraşcu, dirijor al Operei Naţionale Bucureşti, dirijează corul şi orchestra Operei din Bucureşti.

„Văduva veselă”, „Die Lustige Witwe”, „La veuve joyeuse”, „The Merry Widow” în montarea lui Andrei Şerban, este propusă publicului într-o versiune cu totul originală, transpusă şi adaptată pentru situaţia actuală din lume şi din România. Viziunea este radical diferită de cea din spectacolele sale anterioare cu acelaşi titlu, realizate la Operele din Viena şi Cardiff.

„E vorba despre ce se întâmplă acum în România şi pe scenă va fi o oglindă a societăţii româneşti cu toate problemele, cu tot ceea ce nu merge. Dar nu va fi văzut ca la buletinul de ştiri, unde totul pare destul de negru şi înfricoşător, ci dimpotrivă, va fi văzut sub influenţa umorului, a râsului, a poeziei, a dansului, a cântecului. Problemele destul de grave sunt văzute prin prisma artei scenice”, a declarat regizorul Andrei Şerban.

Şerban a primit cu bucurie vestea că spectacolul revine la Bucureşti şi îi asigură pe iubitorii de operetă că muzica lui Lehár e reprezentată cu fidelitate şi cu acelaşi respect ca povestea de dragoste dintre Hanna şi Danilo.

„Ceea ce lipsea din montările mele precedente, era credibilitatea contrastului dintre povestea de dragoste a personajelor principale şi mediul în care are loc, dintre derapajele şi promiscuitatea unei lumi care a încremenit într-o confuzie josnică şi veselă, lipsită de ideal, şi nevoia de un alt orizont a celor doi îndrăgostiţi care, deşi s-au pierdut unul pe altul şi chiar pe sine, se regăsesc pentru că nu au încetat căutarea. Am făcut, deci, o adaptare foarte liberă la realităţi familiare autohtone. Pe fondul unei bufonade socio-politice absurde şi burleşti, se desfăşoară tema principală a dragostei autentice. (…)

Spectacolul e modern, e surprinzător, e controversat; oglindeşte contradicţiile din noi, exprimă situaţia momentului în contextul politic actual; face parte din arta prezentului, e normal să fie aşa. De aceea mulţi care nu au avut şansa să-l vadă, cât şi cei ce doresc să-l revadă, se pot bucura de această revenire a Văduvei Vesele."