Va desface guvernul Cioloş ce a blocat Năstase acum 11 ani? Legea redevenţelor, pe agenda noului Guvern

Noul ministru de Finanţe, Anca Dragu, a declarat vineri, în cadrul discuţiilor din Comisia de Buget-Finanţe, că ministerul său intenţionează să lanseze în dezbatere publică proiectul de lege a redevenţelor în primul trimestru al anului viitor, relatează Mediafax.

Proiectul de lege va fi în dezbatere pentru mai mult de o lună, astfel încât toate instituţiile statului şi organizaţiile să poată trimită opinii, şi vrea ca legea să devină funcţională în 2017, a mai adăugat Anca Dragu, precizând că în proiectul de buget pentru anul viitor redevenţele au fost luate în calcul la nivelul din anul 2015.

"Avem 1,5 miliarde lei deja (din redevenţe n.r.) în veniturile bugetare pentru 2016, prin continuarea regimului din 2015", a declarat vineri ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, la dezbaterea pe buget din comisiile reunite de Buget- Finanţe ale Parlamentului.

Ea a explicat că pentru anul viitor s-a găsit o soluţie temporară, până când va deveni funcţională noua lege, care se află în lucru.

"Pentru proiectul de lege privind redevenţele ne aflăm într-o fază avansată a elaborării. Dorim ca în primul trimestru al anului viitor să o punem în consultare publică suficient timp, mai mult de o lună, astfel încât (...) toată lumea să-şi formeze o părere, o opinie despre această lege şi am dori ca în 2017 să avem deja o lege funcţională şi să nu mai mergem pe aceste prelungiri", a declarat ministrul.

Reamintim că nivelul redevenţelor la ţiţei şi gaze a fost blocat prin lege începând cu anul 2004 până la 31 decembrie 2014. În mai 2012, premierul Ponta promitea aducerea acestora la nivelul mediei europene, pentru ca în luna noiembrie a anului trecut, ministrul Ioana Petrescu să anunţe amânarea recalculării redevenţelor până la 1 ianuarie 2016.

Această amânare a stârnit proteste ale societăţii civile, care a acuzat că amânarea legii este un cadou mascat pentru marile firme din domeniu, în timp ce Opoziţia a reproşat Guvernului că prin amânarea creşterii redevenţelor afectează bugetul de stat şi aşa şubrezit de pomenile electorale ale premierului.

Guvernul a încercat să calmeze spiritele cu promisiunea că de anul viitor industria de petrol şi gaze va beneficia de o nouă lege care să combine actualul sistem de redevenţe - printre cele mai scăzute din Europa - aplicat venitului, cu un nou sistem de impozitare suplimentară a profitului (rezultat numai din activitatea de extracţie - upstream), dublat de acordarea unui sistem mai larg de deductibilităţi companiilor din domeniu.

Exploatările offshore - maritime - care necesită investiţii mai mari ar fi trebuit să beneficieze de un nivel mai redus de impozitare decât activităţile de pe uscat. Potrivit preşedintelui ANRM, Gheorghe Duţu, de impozitare redusă ar urma să beneficieze şi exploatările pe uscat la mare adâncime, pe motiv că şi acelea prespun costuri mai mari.

Nici această idee nu i-a convins pe români, adepţi ai impozitării venitului şi nu a profitului, care poate deveni foarte "volatil" când managerii îşi pun în cap să fraudeze statul, lucru pe care scandalul uriaşei evaziuni fiscale Lukoil l-a demonstrat cu prisosinţă.

În luna mai a acestui an, fostul secretar de stat al Ministerului Finanţelor, Dan Manolescu, susţine că actualele impozite impuse temporar industriei upstream, precum celebra taxă pe stâlp şi impozitul pe exploatare resurselor naturale, vor fi eliminate odată cu adoptarea noului regim fiscal, însă socoteala de la Guvern nu s-a potrivit cu cea de pe scena politică, liderii partidelor optând pentru menţinerea taxei pe stâlp până la începutul lui 2017.

În prezent, companiile petroliere plătesc redevenţe cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Cotele au fost stabilite, iniţial, în 2002 prin OUG 47/2002, după care, în 2004, au fost fixate prin actuala lege a petrolului, Legea 238/2004 şi sunt valabile până la 31 decembrie 2014, lucru prevăzut şi în Legea 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Petrom.

Reamintim că în 2014, când s-a decis amânarea creşterii redevenţelor, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu opina că amânarea cu un an a renegocierii redevenţelor petroliere înseamnă de fapt "amânarea celei mai predictibile resurse de la buget". Iancu mai adăuga la momentul respectiv că "avem de-a face cu un lobby ieşit din comun din partea companiilor multinaţionale care au refuzat dezbaterea".