Urmaşii unui fost prim-ministru revendică bunurile acestuia după 66 de ani

Procesul de revendicare imobiliară al urmaşilor lui Constantin Angelescu, fost ministru în guvernele Brătianu şi prim ministru interimar după asasinarea premierului Ion Duca, a început la Judecătoria Cluj. Conform site-ului Ora de ştiri, Ioana Angelescu din Bucureşti şi Geta Nora Angelescu Monteoru din Iaşi cer o vilă şi un teren de aproape două hectare, localizate în cartierul rezidenţial Andrei Mureşanu din Cluj.

Cele două femei solicită instanţei de judecată anularea unui act de deces, care a consfinţit actul de donaţie verbală din partea lui Alexandru Angelescu, profesor la Facultatea de Drept a Universităţi Ferdinand. Alexandru era unul dintre fiii lui Constantin Angelescu, iar celălalt fiu al lui Constantin Angelescu a fost decan al Facultăţii de Drept din Iaşi.

Avocatul familiei Angelescu a cerut magistratului Grigorie Ioniţă Ancuţa să dispună efectuarea unei expertize grafologice asupra actului constatator al morţii profesorului Alexandru Angelescu, şi asta pentru că moştenitorii acestuia pun la îndoială donaţia către statul român. Nedelea a arătat că decesul profesorului a survenit în data de 20 aprilie 1947, deci acum 66 de ani, actul a fost completat în data de 21 aprilie, în care se menţiona dorinţa verbală a defunctului de a efectua donaţia, exprimată faţă de colegul de catedră Aurelian Ionaşcu, iar procurile moştenitorilor de acceptare erau datate ulterior, în data de 27 aprilie. Magistratul a dispus solicitarea unor documente din arhivele naţionale, pentru a se expertiza semnăturile de pe document.

Familia Angelescu a revendicat după revoluţie mai multe proprietăţi în ţară, printre care Complexul Lido şi staţiunea Sărata Monteoru.

Vila din cartierul Andrei Mureşanu de pe strada Nicolae Iorga a fost vândută chiriaşilor, în timp ce terenul de aproape 2 hectare este utilizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Cluj doar ca fânaţă.

Primul proces al familiei Angelescu de revendicare la Cluj a demarat în urmă cu aproape 15 ani, dar nu a fost soluţionat pe fondul problemei, fiind invocate mai multe excepţii.

Procesul este îndreptat împotriva Universităţii Babeş-Bolyai şi a Universităţii de Medicină şi Farmacie, considerate succesoare ale Universităţii Ferdinand, care ar fi primit ca donaţie averea profesorului dispărut.