Uriaşa bogăţie a ţării, pe cale să fie risipită. Ce se poate face?

(Getty Images)

Investiţiile din Marea Neagră au devenit o urgenţă. În urmă cu aproape nouă ani, OMV Petrom şi Exxon au anunţat descoperirea unui mare zăcământ de gaze în zona respectivă şi, de atunci, autorităţile şi politicienii, deşi au promis că România va deveni un hub regional şi cel mai important producător de gaze din Uniunea Europeană, au depus eforturi în vederea blocării investiţiilor în Marea Neagră, relatează Hotnews.

Drept urmare, atenţia marilor investitori a început să fie atrasă de alt tip de investiţii – cele în energia verde, care, de altfel, va atrage şi multe miliarde de euro fonduri europene – iar gazele au primit un statut inferior, cel de combustibil de tranziţie.

Potrivit sursei citate, extracţia gazelor din Marea Neagră este blocată din cauza lipsei unei legislaţii care să acorde investitorilor garanţia că îşi vor recupera banii. Cu mare greutate s-a născut Legea Offshore, în urmă cu doi ani, însă aceasta a fost elaborată în aşa fel încât să descurajeze investitorii. Atunci, a fost un război între puterea controlată de Liviu Dragnea şi investitori. Liviu Dragnea şi strategul PSD de atunci Darius Vâlcov, ambii suspectaţi de unele voci de servire a unor interese ruseşti, s-au considerat victorioşi după aprobarea legii în Parlament, însă România nu a obţinut absolut nimic. Un an mai târziu, Exxon a decis să-şi vândă participaţia pe care o deţinea pentru perimetrul Neptun Deep în Marea Neagră. Nici până acum nu a reuşit să o vândă, iar singura companie rămasă în cursă pentru achiziţionarea participaţiei este compania de stat Romgaz.

După ieşirea de pe scena politică a celor doi – Dragnea şi Vâlcov – a apărut guvernarea Orban cu promisiunea că va modifica legislaţia astfel încât să sprijine deţinătorii de licenţe petroliere. Conform Hotnews, promisiunea a fost încălcată, chiar dacă a fost inclusă chiar şi în programul de guvernare. Guvernul PNL a susţinut în mai multe rânduri că nu poate trimite în Parlament un proiect de modificare a Legii Offshore din cauza lipsei unui consens politic şi că aşteaptă o nouă majoritate. Teoretic, acum după alegeri, ar putea forma majoritatea necesară adoptării unei legi corecte şi aceasta cât mai rapid.

Dar, în ciuda acestei situaţii, gazele respective trebuie exploatate în următorii ani, în condiţiile în care ele ar urma sa îşi piardă valoarea dacă mai stau mult pe fundul mării.

Uniunea Europeană pune accent pe energia din surse regenerabile şi vede hidrogenul ca sursă a viitorului, în timp ce gazele au primit statut de combustibil de tranziţie, de înlocuire a cărbunelui, urmând să se investească din ce în ce mai puţin în acest sector. Mare parte din atenţia investitorilor s-a mutat pe zona de energie verde. Totodată, potrivit UE, consumul de gaze naturale trebuie diminuat în următoarele decenii, iar până în 2050, să fie înlocuit cu energie din surse regenerabile.

Reamintim că Guvernul Orban a demarat un program naţional, în valoare de 900 de milioane de euro, de racordare a populaţiei şi consumatorilor non-casnici la reţeaua inteligentă de distribuţie a gazelor naturale. Pe acest program, consumul anual ar urma să se majoreze cu circa 4,4 miliarde mc, faţă de 10 miliarde cât este acum. Mai mult, Guvernul vrea investiţii masive în înlocuirea cărbunelui ca sursă cu gaze naturale. Pentru centralele electrice prin cogenerare va fi nevoie de alte 3,5 miliarde metri cubi. În total, încă 8 miliarde de metri cubi în plus faţă de necesarul de acum. Însă, toate aceste investiţii nu apar peste noapte, ci în ani, până în 2030, exact când este estimat să înceapă declinul gazelor la nivel european şi înlocuirea lor cu alte resurse, precum hidrogenul care este produs utilizând energie regenerabilă.

Totuşi, dacă va fi pus în aplicare unitar planul UE de înlocuire a gazelor cu energie regenerabilă, fără concesii faţă de ţările mai sărace din estul Europei, acele noi centrale vor funcţiona douăzeci şi ceva de ani, iar populaţia proaspăt racordată la gaze va trebui să treacă pe energie electrică.

Articolul integral aici.