Uniunea Europeană prelungeşte sancţiunile impuse Crimeei încă un an

Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană asupra peninsulei Crimeea vor rămâne în vigoare până în iunie 2018, au decis miniştrii de externe ai blocului în cadrul unei întâlniri ce a avut loc luni la Bruxelles.

Sancţiunile includ o interdicţie asupra tuturor importurilor şi exporturilor cu Crimeea şi oraşul învecinat Sevastopol privind transportul, energia şi telecomunicaţiile. Investiţiile din partea cetăţenilor şi companiilor din UE, precum şi furnizarea de servicii de turism, sunt de asemenea strict interzise.

“Consiliul (statelor membre) a prelungit măsurile restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului de către Rusia până în 23 iunie 2018”, potrivit unei declaraţii a Consiliului. “UE continuă să condamne anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopolului de către Federaţia Rusă şi rămâne dedicată implementării depline a politicii sale de nerecunoaştere [a anexărilor]”.

Interdicţia a fost aplicată iniţial în 2014 după ce Moscova a anexat peninsula de la Ucraina. Crimeea nu este recunoscută internaţional ca parte a Rusiei.

Sancţiunile anti-Rusia vor fi probabil prelungite

Sancţiunile împotriva Crimeei merg în paralel cu un alt set de sancţiuni aplicate de UE Rusiei pentru rolul său în conflictul ucrainean.

În timp ce sancţiunile anti-Rusia urmează să expire în luna iulie, statele membre UE sunt aşteptate să le prelungească pentru cel puţin alte şase luni, în ciuda faptului că unii miniştri europeni şi-au manifestat reţinerile în privinţa unei astfel de decizii.

Italia, împreună cu Grecia şi Ungaria, au adoptat poziţii mai paşnice faţă de Rusia, susţinând că sancţiunile afectează de asemenea şi interesele de afaceri ale Europei. Sancţiunile urmăresc să restricţioneze sectorul bancar al Rusiei să acceseze pieţele financiare internaţionale. De asemenea, tranzacţiile cu arme cu Moscova sunt interzise, aşa cum este şi vânzarea de echipamente şi tehnologii specifice sectorului energetic.

Dar, în ciuda diviziunilor în rândul statelor membre, UE a reuşit până acum să rămână unită în decizia sa de a menţine sancţiunile.

Blocul european consideră că Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, în timp ce Moscova învinuieşte UE pentru amplificarea conflictului pentru că a susţinut răsturnarea unui guvern ucrainean pro-rus la începutul anului 2014. Până în prezent, peste 10.000 de persoane au murit în conflictul separatist izbucnit în aprilie 2014.

Sancţiunile economice împotriva Rusiei au fost impuse iniţial după doborârea zborului de pasageri MH17 al companiei aeriene Malaysia Airlines deasupra estului Ucrainei. UE învinuieşte separatiştii susţinuţi de ruşi pentru acea tragedie aeriană, în care au murit toţi pasagerii avionului, în timp ce Rusia neagă acuzaţiile.