Uniunea Europeană avertizată asupra riscului reducerii preţurilor la medicamente (scrisoare FEIAF)

Europa riscă să-şi piardă influenţa globală în domeniul farmaceutic în favoarea SUA şi a Asiei dacă guvernele nu renunţă la scăderea preţurilor la medicamente şi nu adoptă o politică care să recompenseze inovaţia, a avertizat industria medicamentelor, într-o scrisoare adresată liderilor politici înaintea summitului UE din această săptămână, relatează luni Financial Times (FT).

'Afacerile curente - politicile de îngrădire a costurilor, care creează distorsiuni ale pieţei - vor face ca investiţiile să se mute în altă parte şi vor condamna Europa la un declin treptat, la rangul al doilea al noii ordini globale', a scris Sir Andrew Witty, preşedintele Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (FEIAF). Acesta şi- a exprimat în scrisoare 'îngrijorări semnificative' privind o focalizare pe termen scurt asupra reducerii costurilor, care subminează vânzările şi generează lipsă de medicamente pentru pacienţi.

Witty a afirmat că stimulentele în ţări individuale pentru a atrage cercetarea şi dezvoltarea au fost subminate de reducerile preţurilor odată ce au fost aprobate medicamente experimentale, adăugând că 'investiţiile industriei vor migra în cele din urmă spre acele ţări în care inovaţia este binevenită'.

Comentariile sale survin într-o perioadă de consolidare în sectorul medicamentelor în contextul în care acesta experimentează o presiune fără precedent asupra preţurilor, intensificarea concurenţei generice şi creşterea costurilor pentru fiecare nou medicament lansat cu succes.

Sanofi, Pfizer, GlaxoSmithKline, AstraZeneca, Novartis şi Merck Serono şi-au redus toate structurile şi personalul în Europa, în ultimele luni, în timp ce au transferat investiţiile în cercetare în locuri precum Boston şi Shanghai.

Witty, director executiv al GSK, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Europa, a declarat că sectorul farmaceutic şi-a arătat disponibilitatea de a ajuta guvernele care se confruntă cu probleme de finanţare. El a estimat că sectorul a absorbit reduceri de preţuri şi discounturi în Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia şi Spania, în valoare totală de peste 7 miliarde de euro în perioada 2010-2011, sau peste 8% din cifra de afaceri pe aceste pieţe.

El şi-a exprimat însă îngrijorarea că alte guverne mai puţin afectate de actuala criză financiară - din Europa şi dincolo de ea - şi-au redus automat preţurile, de asemenea, ca răspuns, creând un impact mult mai mare asupra industriei.

Witty a relevat că 26 de ţări, printre care şi Germania, fac acum o corelaţie cu preţurile greceşti în propriile decizii cu privire la cât de mult să plătească. El a citat un calcul făcut de compania de consultanţă Global Insight, anul trecut, potrivit căruia o scădere a preţurilor de 10% în Grecia costă industria 299 milioane de euro în această ţară, dar 799 milioane de euro în Europa şi 2,2 miliarde de euro în întreaga lume.

Sir Andrew a precizat că preţurile mai mici la medicamente în unele ţări din Europa alimentează, de asemenea, 're-exportul' de către arbitrajişti (arbitragers, investitorii cu capital mare care încheie tranzacţii simultan pe minim două pieţe diferite pentru a câştiga din diferenţele de curs, n.red) spre ţări unde preţul este mai mare, atât subminând în continuare diferenţele de preţ cât şi generând lipsuri de medicamente pentru pacienţii din ţările mai sărace, cum ar fi Grecia şi România.

'Există un risc real de întrerupere a aprovizionării în mai multe ţări', a avertizat el.

Industria a luptat mult timp împotriva unui astfel de 'comerţ paralel' în cadrul UE, argumentând că va putea să facă o diferenţiere în Europa, astfel încât preţurile să reflecte mai strâns capacitatea de a plăti a ţărilor.

Dar hotărâri judecătoreşti succesive au susţinut că comerţul este legal iar Directoratul General pentru Concurenţă al UE a început recent noi investigaţii cu privire la eforturile Spaniei de a oferi reduceri la vânzările de medicamente destinate utilizării în sistemul de sănătate al ţării de la preţurile mai mari destinate să limiteze exporturile.

Sir Andrew a afirmat că produsele farmaceutice nu numai că au ajutat la existenţa unei populaţii şi forţe productive sănătoase, dar au asigurat investiţii în cercetarea universitară şi pentru întreprinderile mici.

EFPIA spune că membrii săi cheltuiesc 28 de miliarde de euro pe an pentru cercetare, oferă 660.000 de locuri de muncă în mod direct şi generează un excedent al balanţei comerciale a UE de 48,3 miliarde de euro.

Witty a cerut interdicţii temporare privind re-exportul de medicamente spre ţările cu preţuri mai mari, pentru a preveni penuriile în aprovizionare pentru cetăţenii lor şi o prioritate accelerată de rambursare a datoriilor la furnizări anterioare de medicamente şi vaccinuri.