Uniunea Europeană ar trebui să menţină libera circulaţie a forţei de muncă (Financial Times)

Mai mult poate decât orice altă problemă politică în perioada de după război, imigraţia a reprezentat o dilemă pentru elitele aflate la guvernare în Marea Britanie, potrivit ediţiei electronice a cotidianului britanic Financial Times.
(photos.com)
Epoch Times România
28.11.2013

Mai mult poate decât orice altă problemă politică în perioada de după război, imigraţia a reprezentat o dilemă pentru elitele aflate la guvernare în Marea Britanie, potrivit ediţiei electronice a cotidianului britanic Financial Times.

Marea Britanie este o naţiune de imigranţi, a cărei economie a prosperat cu ajutorul talentelor de peste graniţe.

Totuşi, alegătorii se tem de mult timp de consecinţele pe care le are asupra vieţii lor adoptarea unei politici de deschidere fără discriminare a graniţelor.

În anii '50, cetăţenii din fostele colonii britanice beneficiau de drepturi extinse de a intra şi a rămâne pe teritoriul Marii Britanii. Dar cererile publice de a opri influxul a determinat Parlamentul să adopte măsuri mai stricte de control, incluse în Commonwealth Immigrants Act, în 1962.

Acum, ca şi atunci, populaţia doreşte o asigurare mai mare în legătură cu cine poate să treacă graniţele Marii Britanii - de această dată din Uniunea Europeană. Tratatele europene, faţă de care Marea Britanie este angajată, conţin principiul liberei circulaţii a forţei de muncă în spaţiul UE. Acesta a fost de necontestat în primele trei decenii de apartenenţă la UE, când uniunea era în mare parte un club al ţărilor bogate.

Dar din 2004, odată cu admiterea unor ţări mai sărace din fostul bloc sovietic, libera circulaţie a forţei de muncă a devenit din nou o problemă. În mai puţin de un deceniu, un milion de muncitori din Europa Centrală şi de Est au intrat în Marea Britanie. Anul viitor, în 2014, sunt aşteptaţi şi mai mulţi imigranţi, deoarece expiră restricţiile pe piaţa forţei de muncă impuse Bulgariei şi României după aderarea lor în 2007.

Măsurile pe care premierul britanic David Cameron le-a dezvăluit miercuri în Financial Times sunt o încercare de a calma aceste îngrijorări. Lista include o înăsprire în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare sociale astfel încât, de exemplu, nici un imigrant nu poate primi ajutor social dacă nu se află de cel puţin 12 săptămâni în Marea Britanie.

Aceste trucuri au un efect minor: procentajul imigranţilor care solicită ajutorul social şi sunt în căutarea unui loc de muncă la câteva luni de la sosirea în Marea Britanie este mic. Dar majoritatea ideilor premierului britanic nu sunt inacceptabile şi reflectă măsuri care sunt deja aplicate în alte ţări din UE. În măsura în care ajută la calmarea preocupărilor publicului, ele sunt binevenite, comentează ziarul.

Totuşi, mai preocupant este faptul că poziţia exprimată de David Cameron susţine şi un obiectiv ulterior - susţinând, de exemplu, că a fost o 'greşeală monumentală' să nu se impună controale pentru imigraţie când Polonia şi Ungaria au aderat la UE.

De fapt, scrie publicaţia citată, dovezile arată că economia britanică a beneficiat în urma influxului de imigranţi din ultimele decenii. Institutul National de Cercetare Economică şi Socială a constatat o asociere pozitivă şi semnificativă între angajarea lucrătorilor imigranţi şi creşterea productivităţii între 1997 şi 2007 în Marea Britanie. Imigranţii au tins mai degrabă să completeze decalajul de calificare decât să-i înlocuiască pe angajaţii britanici. Mulţi dinte imigranţi erau angajaţi la cules de fructe, posturi pentru care britanicii nici măcar nu candidau.

Nu există de asemenea vreo dovadă a 'turismului de beneficii' la scară largă. Imigranţii în Marea Britanie tind să fie relativ tineri şi de aceea este mai puţin probabil să apeleze la serviciul naţional de asistenţă medicală şi este de asemenea mai puţin probabil să primească spor pentru vechime în muncă în comparaţie cu britanicii. Un studiu separat a arătat că între 1995 şi 2011 imigranţii din Zona Economică Europeană au contribuit cu 8,8 miliarde de lire sterline mai mult decât beneficiile primite.

Desigur, sunt probleme importante de distribuire pe care aceste studii nu le acoperă. Influxurile de imigranţi la scară largă produc câştigători şi învinşi. Servicii precum şcolarizarea pot fi puse sub gravă presiune şi este normal ca politicienii să se preocupe de aceste probleme, menţionează publicaţia citată. Guvernul britanic efectuează într-adevăr propria analiză cu privire la avantajele pe care le aduce imigraţia în UE Marii Britanii, iar publicarea ei cât mai curând posibil este cel mai bun mod de a răspunde la aceste întrebări.

Faptul că Marea Britanie a avut de câştigat din ultimul val de imigranţi din UE nu înseamnă totuşi că uniunea nu ar trebui să impună controale după viitoare extinderi. Alte variabile, ca de exemplul mărimea ţării care aderă, vor conta în mod clar. În cazul în care UE se va extinde la Turcia sau Ucraina, după cum speră unele state membre, ar fi necesar ca tranziţia să fie gestionată cu grijă, apreciază sursa citată.

Totuşi, aceste aderări ar putea avea loc în câteva decenii, în cel mai bun caz, şi de fapt s-ar putea să nu aibă loc niciodată. Pentru moment, dovezile arată că piaţa unică europeană este un factor semnificativ de creştere economică.

Politicienii au dreptate să regândească modul în care funcţionează sistemul naţional de asigurări sociale într-o perioadă de imigraţie în masă, dar principiul potrivit căruia circulaţia forţei de muncă ar trebui să fie liberă în cadrul UE este corect şi ar trebui susţinut, conchide publicaţia britanică.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor