Unităţi militare ruseşti asociate cu conflictul ucrainean refuză să publice pierderile

Peste zece unităţi militare ruseşti asociate de rapoartele media cu luptele din estul Ucrainei au refuzat să îşi dezvăluie numărul de victime pentru 2013-2014. Totuşi, datele furnizate o unitate au arătat o creştere a numărului de soldaţi morţi de la 0 la 6, a raportat joi publicaţia Vedomosti.
Vehicule militare ruseşti se deplasează pe bulevardul Tverskaya din centrul Moscovei. (Captură Foto)
Andrei Popescu
12.02.2015

Peste zece unităţi militare ruseşti asociate de rapoartele media cu luptele din estul Ucrainei au refuzat să îşi dezvăluie numărul de victime pentru 2013-2014. Totuşi, datele furnizate una dintre unităţi au arătat o creştere a numărului de soldaţi morţi de la 0 la 6, a raportat joi publicaţia Vedomosti.

Filiala din St. Petersburg a Comitetului Mamelor de Soldaţi – o organizaţie care apără drepturile recruţilor – a trimis cereri către unităţile militare care au fost identificate de familiile soldaţilor şi de rapoartele media ca suferind unele pierderi în decursul anului trecut, incluzând în estul Ucrainei, a susţinut publicaţia, citând un oficial al grupului.

Un număr total de 17 unităţi au răspuns până acum şi dintre acestea doar una a acceptat să dezvăluie informaţii privind pierderile suferite, susţine raportul.

Unitatea care a furnizat informaţiile a declarat că a pierdut 6 soldaţi începând cu iulie 2014, comparativ cu anul 2013 când nu suferise nicio pierdere, susţine Vedomosti. Raportul nu a identificat unitatea şi nici nu a specificat din câţi soldaţi este formată.

Unităţile militare au citat diverse motive pentru refuzul lor de a furniza date Comitetului Mamelor de Soldaţi, susţinând fie că informaţiile constituie un secret de stat sau sugerând că astfel de întrebări ar trebui direcţionate către un nivel superior ale comenzii militare, conform Moscow Times.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, lucru care i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia a ajutat separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent peste 5.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor