Ungaria, aliata lui Putin, nu se dezminte: Promite să conteste "dictatul Bruxelles-ului" privind energia rusă
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că Budapesta va contesta decizia Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de gaze ruseşti la cea mai înaltă instanţă a UE, argumentând că această măsură, pe care el a calificat-o drept „dictat al Bruxelles-ului”, subminează securitatea energetică a ţării, relatează TVP World.
Uniunea Europeană a convenit miercuri să elimine treptat importurile de gaze ruseşti până la sfârşitul anului 2027, ca parte a unei iniţiative mai ample de a pune capăt dependenţei de lungă durată a blocului de energia provenită din Rusia.
Reprezentanţii guvernelor UE şi ai Parlamentului European au ajuns la un acord cu privire la propunerile prezentate de Comisia Europeană în iunie pentru a opri livrările de la fostul furnizor principal de gaze al blocului, în urma invaziei ruse pe scară largă în Ucraina în 2022.
În conformitate cu acordul, blocul va înceta definitiv importurile de gaze ruseşti şi va trece la eliminarea completă a petrolului rusesc. Importurile de gaze naturale lichefiate vor înceta până la sfârşitul anului 2026, iar gazele transportate prin conducte vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii septembrie 2027.
Însă ministrul Szijjarto, al cărui guvern s-a opus mult timp încercărilor UE de a reduce fluxurile de energie rusească, a declarat că acordul reprezintă o decizie politică impusă pe care Budapesta nu o poate accepta şi nici implementa.
În declaraţia făcută jurnaliştilor la reuniunea miniştrilor de Externe NATO de miercuri, de la Bruxelles, Szijjarto a afirmat că planul ar putea duce la creşteri drastice ale preţurilor şi ar afecta accesul Ungariei la resurse cheie.
„Acest dictat al Bruxelles-ului subminează securitatea energetică a Ungariei, deoarece fără energia rusă este fizic imposibil să se aprovizioneze Ungaria în siguranţă cu petrol şi gaze naturale”, a spus el.
Ungaria promite „contestare imediată”
După încheierea acordului miercuri, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat această măsură, afirmând că Europa a decis să „fie solidară cu Ucraina şi să se concentreze pe noi parteneriate energetice şi oportunităţi pentru acest sector”.
Însă Szijjarto a susţinut că această măsură încalcă documentul fondator al UE şi a descris-o ca fiind o sancţiune deghizată în politică comercială, adăugând că Budapesta va sesiza oficial Curtea de Justiţie a UE odată ce decizia va fi finalizată la Bruxelles.
„De îndată ce acest dictat va fi votat în forma sa finală la Bruxelles, îl vom contesta imediat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, a declarat ministrul, adăugând că guvernul de la Budapesta a început deja demersurile juridice necesare.
Szijjarto a sugerat că Ungaria ar putea coordona acţiunile sale cu Slovacia, un alt stat membru al UE care rămâne dependent de combustibilul rusesc şi care, de asemenea, evaluează opţiunile juridice împotriva deciziei UE.
„Avem suficiente temeiuri juridice pentru a lua în considerare intentarea unui proces”, a declarat miercuri prim-ministrul slovac Robert Fico.
În urma invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, UE a luat măsuri pentru diversificarea aprovizionării cu energie, în scopul de a reduce dependenţa de combustibilii din Rusia şi de a reduce fluxurile de venituri care susţin efortul de război al Moscovei.
În octombrie, Rusia furniza aproximativ 12% din importurile de gaze ale UE – în scădere drastică faţă de 45% înainte de invazia din 2022 – Ungaria, Slovacia, Franţa şi Belgia fiind printre statele membre care încă primeau livrări.
