Ungaria, noua verigă slabă a UE (Kommersant)

Ungaria, zguduită de ceva vreme de o profundă criză economică şi de interminabile scandaluri politice, devine noua verigă slabă a Uniunii Europene (UE). Un recent sondaj de opinie dezvăluie deplina dezamăgire a ungurilor atât în partidul aflat la guvernare, cât şi în opoziţie. Experţii sunt de părere că Ungaria va fi scena unor noi ample revolte populare, la fel ca în urmă cu şase ani, notează, luni, cotidianul rus Kommersant.

Sondajul de opinie a fost realizat chiar în ajunul celui de-al 6-alea 'jubileu' al revoltelor de la Budapesta, care au constituit începutul actualei crize politice. În opinia analiştilor, astăzi criza nu numai că nu dă semne de rezolvare, ci dimpotrivă se acutizează. Popularitatea partidului aflat la putere, Fidesz, oscilează la nivelul 17-18%, socialiştii aflaţi în opoziţie rămân în urmă cu vreo 4-5%, cota de popularitate a partidului radical de dreapta Jobbik este de circa 8%, iar restul balansează la limita trecerii în parlament.

Cu şase ani în urmă ungurii au ieşit în stradă pentru a cere demisia guvernului socialist al lui Ferenc Gyurcsany. Guvernul acestuia era considerat unul corupt, iar premierul însuşi a fost acuzat că ar fi minţit în legătură cu indicii economici ai ţării. Guvernarea lui Gyurcsany s-a soldat cu o catastrofă pentru socialişti, care au înregistrat o înfrângere răsunătoare în faţa partidului Fidesz al actualului premier Viktor Orban. Astăzi Fidesz repetă soarta socialiştilor: o scădere bruscă în sondaje, pe fondul dezamăgirii alegătorilor în capacitatea actualului cabinet de miniştri de a scoate ţara din acuta criză economică. Potrivit sondajelor, doar 1% dintre unguri consideră situaţia economică din ţară una bună, un antirecord în Europa Centrală, precizează Kommersant.

Până la următoarele alegeri mai este mai mult de un an, iar Orban face tot posibilul pentru a-şi asigura un nou mandat de premier. Însă, unele dintre reformele sale, mai ales în domeniul justiţiei şi al controlului asupra mass-media, au stârnit proteste atât din partea opoziţiei, cât şi din partea UE, în condiţiile în care acestea i-au permis Fidesz să instituie un control indirect asupra ambelor domenii.

Recent, Viktor Orban a venit cu o nouă iniţiativă: alegătorii trebuie să se înregistreze cu cel târziu două luni înainte de alegeri. Sensul oficial al ideii este de a asigura o participare mai activă în alegeri a maghiarilor din afara graniţelor. Însă, mulţi suspectează că în realitate Orban vrea să creeze condiţii pentru victoria partidului său, al cărui electorat este mai organizat.

Premierul Orban mizează pe sentimentele naţionaliste, proclamându-se apărător al suveranităţii Ungariei în faţa 'dictatului' din partea UE. Însă, împotriva lui este şi criza economică, şi promisiunile neonorate (de exemplu, cea privind înfiinţarea a 1 milion de noi locuri de muncă), şi riscul de a aluneca în radicalismul de dreapta, fapt de care se teme Europa, şi alegătorii.

Ascensiunea partidului Jobbik, care a întrunit în alegerile din 2010 peste 16% din voturi, s-a transformat în stagnare sau chiar în criză: forţele de extremă dreapta s-au certat între ele, iar multe dintre declaraţiile şi acţiunile lor sperie electoratul. Fidesz, care are propria aripă radicală, este nevoit să balanseze, trăgându-i de mânecă pe unii dintre reprezentanţii săi. Astfel, în august partidul s-a distanţat de declaraţiile deputatului Zoltan Koszegi, care a declarat că, în cazul în care Fidesz va rămâne la putere, se va pune problema revizuirii actualelor graniţe ale ţării: Ungaria are, încă din timpul Tratatului de la Trianon din 1920, pretenţii teritoriale faţă de ţările vecine, precizează cotidianul rus.

Opoziţia, însă, nu reuşeşte să folosească în favoarea sa dificultăţile cu care se confruntă partidul de guvernământ. Pe umerii socialiştilor mai apasă 'povara perioadei Gyurcsany', electoratul micilor partide liberale se limitează la intelectualitatea urbană, în timp ce noi forţe politice, capabile să mobilizeze cetăţenii, nu există deocamdată.

În opinia lui Csaba Toth, directorul centrului analitic 'Republikon' din Budapesta, timpul rămas până în alegerile din 2014 va fi decisiv: fie Fidesz va reuşi să cârpească găurile din economie şi să-i convingă pe alegători să ofere încă un mandat guvernului Orban, fie continuarea deteriorării situaţiei va determina 'majoritatea tăcută' a ungurilor să sprijine opoziţia.

În acest context, importantă va fi runda de negocieri pe care Budapesta o va avea avea în octombrie cu UE şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu privire la acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de euro. La începutul lui septembrie Orban a catalogat ca fiind inadmisibile condiţiile formulate de creditori, însă apoi a făcut un pas înapoi. Cu toate acestea, negocierile se aşteaptă a fi unele dificile: pentru premierul ungar în joc este prestigiul său politic, însă UE şi FMI nu vor renunţa la cererile drastice puse în faţa ţărilor care au ajuns într-o situaţie financiară dificilă, conchide Kommersant.