Ungaria a devenit un coşmar pentru investitorii străini (Financial Times)

Ungaria a ţinut recent prima pagină a ziarelor din cauza modificărilor constituţionale despre care criticii au declarat că ar putea slăbi democraţia, însă pentru investitori, cea mai mare îngrijorare o reprezintă conflictele guvernului cu companii energetice şi băncile străine, relatează Financial Times.

Guvernul premierului Viktor Orban a cerut în luna ianuarie organismului de reglementare în domeniul energiei să reducă preţul cu amănuntul la gaze şi energie electrică cu 10% - chiar dacă guvernul a crescut taxa impusă pentru profituri suplimentare companiilor de utilităţi energetice. Atunci când companiile de utilităţi au câştigat în instanţă, luna trecută, blocarea reducerilor tarifare, Orban a catalogat hotărârea drept 'scandaloasă' şi a promis că va încerca să obţină reduceri şi mai mari.

Premierul a organizat o sesiune specială a Parlamentului - unde partidul său, Fidesz, deţine o majoritate de două treimi - pentru a crea un organism de reglementare nou, mai puternic, ale căror decizii pot fi atacate doar la Curtea Constituţională a Ungariei. În acelaşi timp, guvernul a renaţionalizat reţeaua de depozitare a gazelor, cumpărând activele de la Eon Germania şi MOL Ungaria. Orban susţine că va ajuta Ungaria să negocieze un preţ mai mic al gazelor cu principalul său furnizor, Gazprom, însă criticii sunt sceptici.

Statutul anterior al Ungariei de destinaţie preferată pentru investitorii străini a început să se schimbe atunci când guvernul a impus, în 2010, cele mai mari taxe pentru bănci din UE, la care s-au adăugat impozitele 'de criză' aplicate sectorului energetic, de telecomunicaţii şi retail. Toate aceste sectoare sunt dominate de companii străine, iar scopul a fost cel de a reduce deficitul bugetar, sub presiunea Bruxellesului.

Confruntările cu companiile furnizoare de utilităţi şi cu băncile au devenit mai severe, în condiţiile în care acestea au suferit în 2011 pierderi ca urmare a măsurilor de reducere a poverii ipotecilor în valută asupra consumatorilor.

Deşi companiile străine au reclamat Ungaria la UE, iar directorii lor şi-au frânt neputincioşi mâinile în privat, ei au fost reticenţi în a face aceste critici în presă. Lucrurile au început însă să se schimbe, remarcă Financial Times.

Un exemplu este cel al lui Martin Herrmann, director executiv la RWE pentru divizia din Europa Centrală şi de Sud-Est, care a declarat luna trecută că această companie de utilităţi germană îşi va reduce investiţiile din Ungaria în acest an la jumătate. Acţiunile guvernului, a precizat el, au fost 'fără precedent şi complet inacceptabile'. Companiile nu pot investi într-un context în care 'de facto eşti foarte aproape să fii expropriat', a adăugat acesta.

De asemenea, în urmă cu câteva zile, Enrico Cucchiani, directorul executiv al Intesa Sanpaolo (cea mai mare bancă de retail italiană), a declarat că banca sa şi-ar putea reduce prezenţa în Ungaria. Odată un mediu favorabil pentru serviciile financiare, Ungaria a devenit în prezent 'un fel de coşmar', a explicat el.