Unde ar putea pleca Bashar al-Assad?

Unde ar putea pleca Bashar al-Assad dacă ar abandona puterea? Ambasadorul rus în Franţa, Aleksndr Orlov, a dat un prim indiciu că Moscova, principalul aliat la regimului sirian, are în vedere această posibilitate şi ar prefera o soluţionare de tipul celei yemenite. 'Cred că va pleca şi el înţelege acest lucru, dar trebuie organizat totul, în mod civilizat, cum s-a făcut în cazul Yemenului'. Nu este prima dată când Orlov vorbeşte de o soluţie 'civilizată', deşi niciodată atât de deschis. Afirmaţiile sale nu au fost ratificate de Moscova, notează luni ziarul El Pais.

Dictatorul yemenit, Ali Abdallah Saleh, a renunţat la funcţia sa în februarie după 33 de ani de putere; în prealabil parlamentul yemenit votase o lege care îi acorda imunitatea deplină pentru crimele comise în ţară. Saleh se află acum în SUA unde urmează un tratament medical. Scenariul yemenit este greu aplicabil în Siria pentru că represiunea declanşată de Al Assad de la începerea rebeliunii a provocat mult mai mulţi morţi - depăşind deja 19 000 - decât Saleh în Yemen. Şi nicio autoritate emergentă siriană - la îndemnul Franţei şi a Qatarului - nu i-ar acorda imunitatea. Ţările din Liga Arabă nu susţin nici ele o soluţionare negociată. La o reuniune de urgenţă a miniştrilor de externe ai ţărilor arabe care a avut loc duminică seară la Doha, participanţii i-au oferit 'o ieşire sigură' lui Assad şi familiei sale, dacă renunţă la putere.

Războiul a ajuns la Damasc, capitala politică, de peste o săptămână, unde armata foloseşte acum toate mijloacele, inclusiv elicoptere, pentru a recuceri cartierele pierdute şi unde penuriile fac ravagii. De vinerea trecută luptele au cuprins şi Alepo unde insugenţii opun mare rezistenţă. În faţa acestei perspective lui Al Assad îi rămân trei soluţii. Prima constă în exilarea sa la Moscova. Presa moscovită, în frunte cu ziarul Kommersant, a relevat că SUA şi alte ţări fac presiuni pentru ca Rusia să-i ofere azil. Însuşi preşedintele Vladimir Putin a fost nevoit să dezmintă acest lucru săptămâna trecută. Dar există zvonuri persistente privind trasferul unor sume importante (6 miliarde de dolari) al clanului Assad în Rusia.

A doua opţiune pentru Assad este celălalt mare aliat al regimului sirian: Iranul. Exilul său aici ar implica însă unele riscuri pentru că regimul iranian este mai puţin stabil. Când preşedintele francez Nicolas Sarkozy l-a primit anul trecut pe preşedintele Consiliului de tranziţie libian, Mustafa Abdul Jalil, acesta i-a fi spus: 'Aveţi răbdare şi veţi vedea ce se va întâmpla peste un an în Algeria şi în Iran', făcând aluzie la o schimbare de regim. O asemenea schimbare ar putea presupune ca noile autorităţi iraniene să-l predea pe Assad Curţii Penale Internaţionale, care îl va reclama pentru crime împotriva umanităţii. Din acelaşi motiv Al Assad nu se poate exila în Marea Britanie, chiar dacă a trăit câţiva ani acolo când studia oftalmologia şi a cunoscut-o pe soţia sa Asma, care s-a născut la Londra şi are naţionalitate britanică.

Dacă Assad va pierde lupta la Damasc, nu va pleca din ţară pentru că va fi împiedicat de cei din anturajul său. Un fost diplomat francez în Siria şi Abdel Khalim Khaddam, vicepreşedinte sirian în 2005, cred că preşedintele se va baricada în teritoriul alauit, apărat de munţi şi de mare, de unde provin majoritatea acoliţilor săi. O nouă informaţie validează această ipoteză: numeroşi martori au remarcat bombardarea săptămâna trecută a unor sate, precum Hauash (7 000 de locuitori), de la aşa-numita 'frontieră alauită', pentru a-i determina pe suniţi să plece. În schimb, octogenarul judecător Haitham Maleh, este de părere că Al Assad va sfârşi ca dictatorul libian Gaddafi şi va fi ucis.