Un studiu avertizează că superbacteriile rezistente la medicamente ar putea ucide zeci de milioane de oameni până în 2050

Se preconizează că infecţiile rezistente la medicamente ar provoca moartea a până la 40 de milioane de persoane în următorii 25 de ani, conform unei noi cercetări care solicită măsuri urgente pentru combaterea a ceea ce descrie drept o criză de sănătate publică iminentă.

Studiul, publicat la 16 septembrie în The Lancet, oferă o previziune dură a impactului viitor al rezistenţei antimicrobiene (RAM) şi subliniază ameninţarea crescândă reprezentată de agenţii patogeni rezistenţi la medicamente.

Cercetarea, realizată de proiectul Global Research on Antimicrobial Resistance (GRAM), acoperă 204 ţări şi teritorii şi oferă cea mai cuprinzătoare analiză de până acum a problemei AMR la nivel mondial.

Potrivit constatărilor, până în 2050 ar exista 1,91 milioane de decese pe an care sunt direct atribuibile infecţiilor rezistente la medicamente - o creştere de aproape 70% faţă de cele 1,14 milioane de decese înregistrate în 2021.

Decesele atribuibile, astfel cum sunt definite în studiu, sunt cele cauzate direct de infecţiile rezistente la medicamente, în cazul cărora eşecul antibioticelor de a trata infecţia duce la decesul pacientului.

Studiul a analizat, de asemenea, „decesele asociate”, în care AMR a jucat un rol important, dar este posibil să nu fi fost singura cauză. Previziunile cercetătorilor privind decesele asociate sunt, de asemenea, sumbre. Studiul estimează că, până în 2050, vor exista anual 8,22 milioane de decese asociate RAM, faţă de 4,71 milioane în 2021.

Bilanţul cumulativ este deosebit de îngrijorător. Studiul preconizează 39,1 milioane de decese direct atribuibile RAM până la mijlocul secolului, alături de 169 de milioane de decese asociate cu infecţiile rezistente la medicamente.

„Decesele cauzate de RAM vor creşte până în 2050 dacă nu sunt luate măsuri de remediere”, au scris autorii studiului, subliniind necesitatea unor intervenţii specifice. Cercetătorii au subliniat faptul că populaţiile în vârstă sunt deosebit de vulnerabile, cea mai mare creştere a deceselor direct atribuibile RAM fiind aşteptată în rândul persoanelor în vârstă de 70 de ani şi peste.

Studiul subliniază mai multe măsuri strategice care ar putea reduce semnificativ decesele legate de RAM. Acestea includ îmbunătăţirea calităţii asistenţei medicale în spitale şi clinici, extinderea accesului la antibioticele vitale şi promovarea utilizării responsabile a antibioticelor în diverse medii.

„Utilizarea excesivă continuă a antimicrobienelor, atât în sănătatea umană, cât şi în agricultură, produce un mediu care selectează bacterii tot mai rezistente”, au avertizat cercetătorii.

O altă recomandare cheie este dezvoltarea de noi tratamente pentru bacteriile gram-negative, un grup deosebit de periculos de agenţi patogeni cu structuri unice ale peretelui celular care le fac rezistente la multe antibiotice existente. Printre acestea, bacteriile rezistente la carbapeneme sunt deosebit de îngrijorătoare, deoarece carbapenemele sunt adesea considerate antibiotice de ultimă instanţă.

„Dezvoltarea de noi antimicrobiene pentru bacteriile gram-negative ar trebui să fie prioritară, având în vedere creşterea mare a rezistenţei la carbapeneme evidenţiată în acest studiu”, au scris autorii.

Studiul a constatat o creştere semnificativă a bacteriilor gram-negative rezistente la carbapenem, decesele asociate acestor infecţii crescând de la 619.000 în 1990 la 1,03 milioane în 2021. Între timp, numărul de decese direct atribuibile bacteriilor gram-negative a crescut de la 127.000 în 1990 la 216.000 în 2021.

Autorii studiului au solicitat, de asemenea, un accent reînnoit pe prevenire, cum ar fi vaccinarea, controlul infecţiilor în cazul cadrelor medicale şi îmbunătăţirea igienei.

„Noi eforturi de prevenire pentru a aborda AMR trebuie să rămână o prioritate pentru factorii de decizie din domeniul sănătăţii la nivel mondial”, au scris cercetătorii, avertizând că, fără eforturi susţinute, lumea se confruntă cu un viitor în care infecţiile odată tratabile ar putea deveni din nou ameninţătoare pentru viaţă.

Cea mai recentă cercetare se bazează pe constatările unui studiu GRAM anterior din 2022, care la momentul respectiv a fost prima evaluare globală cuprinzătoare a poverii AMR. Analiza anterioară a subliniat impactul disproporţionat asupra mediilor cu resurse reduse, în special în Africa Subsahariană, unde rata deceselor atribuite infecţiilor rezistente la medicamente a fost cea mai ridicată la nivel mondial.

Cea mai recentă cercetare subliniază şi mai mult importanţa intervenţiilor specifice fiecărei locaţii, ambele studii solicitând un răspuns coordonat. De asemenea, evidenţiază rolul esenţial al supravegherii şi cercetării extinse pentru a aborda ameninţarea crescândă reprezentată de agenţii patogeni rezistenţi la medicamente.