"Un război atipic" - Armand Goşu explică dinamica războiului din Ucraina: Unităţi speciale de asalt, drone şi operaţiuni secrete

Armand Goşu (Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara)
Andrei Pricopie
31.10.2025
Armand Goşu (Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara)
Andrei Pricopie
31.10.2025

Expertul în spaţiul ex-sovietic Armand Goşu a atras atenţia, în emisiunea „În faţa ta”, realizată de Florin Negruţiu şi Claudiu Pândaru, că războiul din Ucraina este mult mai complex şi dificil decât pare la prima vedere.

Potrivit analizei sale, conflictul se caracterizează printr-un front extins şi dinamic, unde lipsa forţei de luptă este compensată prin inovaţii tehnologice, în special prin utilizarea dronelor militare.

În acelaşi timp, istoricul a vorbit atât despre dezertările masive, cât şi despre adaptabilitatea remarcabilă a ucrainenilor, care transformă acest război într-un adevărat laborator al tacticilor şi tehnologiilor militare moderne.

Redăm mai jos o parte din dezbatere.

Claudiu Pândaru: Acum ce spuneţi că se întâmplă în Ucraina?

Armand Goşu: Acolo lucrurile sunt şi mai dificile decât în Rusia, dar, din păcate, informaţii sunt mai puţine. Din punctul meu de vedere, al celor care încearcă să facă analize. Acolo am observat, de pildă, pe anul trecut, o cifră foarte mare – peste 70.000 am găsit de dezertori. Deci, în condiţiile în care s-a pierdut credinţa în victorie, oamenii nu doar că nu mai merg pe front, oamenii dezertează. Numărul morţilor este, evident, mult mai mic. În acelaşi timp, cei care sunt răniţi grav şi nu mai pot merge înapoi pe front, numărul e destul de mare. Deci, pierderile sunt mari.

Problema Ucrainei în această campanie a fost deficitul de forţă de luptă. Asta şi explică de ce, cu 5 zile înainte de Alaska, au reuşit ruşii acea mişcare. Pentru că, pur şi simplu, ei au intrat între două unităţi ucrainene, era un spaţiu de 800–1000 de metri, pe care au speculat asta şi au intrat acolo, au mers 18 km. Sigur, acum sunt înconjuraţi şi ucrainenii s-au apucat să toace la ruşi. Probabil, se vor preda.

Dar e problematic ca tu să ai o reţea atât de, cum să spun, permisivă, e un război atipic, să ştiţi că nu e un război de tip Primul Război Mondial, cu tranşee, cu front îngheţat. Nu e aşa.

Ai un război în care frontul e foarte lung, 1100 de km, şi tu, cu unităţi puţine, trebuie să faci faţă, şi ai în spatele frontului nişte unităţi, pe care le trimiţi să intervină imediat. Şi de asta, acum o lună, a venit cu acea inovaţie, a înfiinţat unităţi de asalt, care să iasă de sub comandamentele astea, nu regionale, frontul de Norfolk, şi să intre direct sub comanda şefului militar, cum ar veni comandantul militar al întregului front şi atunci el le utilizează. Sau, în gândirea lui, sunt unităţi de asalt, sunt unităţi special antrenate, şi el le va trimite acolo unde e nevoie. Ruşii intră undeva, ai trimis acolo unitatea asta să intervină.

Dar asta ce presupune? Asta presupune că Ucraina nu va reuşi nici în următorul an, să spunem 2026, să mobilizeze mai mulţi oameni. Şi atunci, ucrainenii ce fac? N-ai oameni. Trebuie să compensezi cu ceva. Cu ce o compensezi? Cu drone.

Dronele au fost din primele săptămâni şi luni de război. Mai ţineţi minte, Bayraktar, a fost şi un cântec în Ucraina dedicat Bayraktar, adică dronelor militare turceşti, fabricate în Turcia. Există şi o uzină de fabricare. Numai că ruşii au învăţat în câteva luni cum să strice sistemul Bayraktar-lui de ghidaj şi atunci ucrainenii au spus că Bayraktar sunt scumpe şi au apelat la drone mai ieftine.

Şi ruşii au acţionat destul de repede, astfel încât în 2023, pe relaţiile pe care le aveau cu Iranul, au importat la început câteva mii de Shahed şi Geran, sunt două, care au ajuns şi la ruşi. Zboară destul de jos, au un zgomot destul de deranjant, ca nişte motorete. Le-am auzit, e destul de nasol, adică te scoală din somn. Şi lovesc cu ele. Astea sunt drone care nu sunt ghidate electronic. Pur şi simplu vin şi tu trebuie să le dai jos. Cu ce le dai jos? Păi ucrainenii le dau jos inclusiv cu puşcă de vânătoare, au scos din muzee arme din al doilea război mondial şi trag cu ele, arme de calibrul mic. E avantajos, zboară jos.

Anul trecut, în 2024, cred că rata de doborâre a dronelor ruseşti era pe Ucraina de 93%. Anul ăsta, ruşii au mai învăţat şi e de-abia de 88% şi nu ştiu cât la sută, până acum. Ruşii au mai învăţat. Dacă urci la 3.000 de metri dronele Rusiei, ucrainenii cu Gepard-ul trag în ele, dar nu trag mai mult de 3.000 de metri. Şi dacă tu zbori la peste 3.000 de metri şi apoi se aruncă pur şi simplu asupra ţintei pe care trebuie să o lovească, nu poţi să le mai loveşti, nu mai poţi să ai acelaşi procent mare.

Claudiu Pândaru: Şi ucrainienii nu doar că se apără, dar şi produc mai mult.

Armand Goşu: Ucrainenii au drone excepţionale. De pildă, ieri, au lovit ţinte, rafinării de petrol, la vreo 2.200 de kilometri de teritoriul ucrainean. Dar sunt drone mai sofisticate, nu sunt drone ieftine, sunt, de fapt, aparate de zbor fără pilot, au formă de avion. Ucrainienii au tot felul de drone. Dacă vă amintiţi când a fost atacul acela celebru asupra unor aeroporturi militare ruseşti, erau foarte departe şi au lovit, le-au dus în containere, a fost o operaţiune senzaţională a SBU-ului, Serviciile Secrete Ucrainene, cu drone.

S-a întâmplat să fiu la Kiev, să fiu invitat la tot felul de lansări, de inaugurări, de făbricuţe de drone. Pur şi simplu, copii, tineri de vârsta copiilor voştri, ai noştri, înfiinţează mici ateliere care fabrică drone. La aşa ceva m-am dus şi eu, la inaugurarea unui astfel de atelier. Drone foarte mici care au un anumit rol. Sunt drone de cercetare, de spionaj, cu 3–4 camere pe ele. Tu vezi, în urmă merge o dronă falsă. O dronă care are amploarea aşa, pare dronă care poartă muniţie cu ea şi toată lumea să o lovească pe ea. De fapt, n-are nimic pe ea. Şi e şi drona de atac, care, într-adevăr, are muniţie. Deci, le vezi mici, le vezi mari, le vezi foarte mari. Toată lumea se ocupă, dar şi în Rusia sunt clase care fac drone.

Florin Negruţiu: Eu am ştiut că sunt multe start-up-uri în Ucraina privind producţia de drone.

Armand Goşu: Eu am stat acolo o săptămână şi am vizitat două, bine, drept amândouă au fost într-o singură zi, cu străini, cu ziarişti străini, am făcut poze, am vorbit cu tinerii care au acest atelier. Şi, probabil, îţi trebuie o minte din asta de foarte tânăr, fără niciun fel de barieră, de inhibiţii. Şi vezi pe nişte laptop-uri micuţe şi aceste doamne. Dacă vă uitaţi, sunt nişte documentare privind cei care controlează şi manipulează dacă direcţionezi aceste drone. Să vedeţi că sunt femei şi sunt nişte doamne foarte drăguţe, tinere, 20 şi ceva de ani, dar au ochi foarte buni, o capacitate extraordinară de a observa, adică lucruri pe care unora mai bătrânei le scapă. Ele imediat văd, ştiu direct şi lucrează foarte bine.

Florin Negruţiu: În acelaşi timp şi în Rusia se întâmplă acelaşi lucru. E fabrica din Tatarstan, unde sunt foarte mulţi tineri care lucrează la această fabrică de drone, Shahed.

Armand Goşu: Sunt elevi, i-au pus pe elevi de la şcoală să lucreze la... Acolo ştii ce e.

Florin Negruţiu: E tehnologie iraniană, e know-how, sunt componente iraniene, doar că ea este în expansiune.

Armand Goşu: Aici e partea frumoasă la ucraineni, că ucrainenii inovează, fiecare vine cu ceva nou acolo. La ruşi e fabrică, bine.

Claudiu Pândaru: Hai să facem o paranteză, că e foarte interesantă discuţia. La noi, când au intrat dronele, am avut nenumărate incidente, dintre care ultimele chiar au stârnit dezbateri publice legate de cine decide, cum să doboare, când să o doboare şi în ce condiţii dronele care intră pe teritoriul României.

Atunci când am avut drone intrate adânc pe teritoriul României, au fost ridicate avioane de luptă, care erau pregătite să doboare drona, ne-au spus oficialii, decizia a fost să nu fie doborâtă, că nu prezenta un pericol aparent. Dar dacă decizia de a doborî drona respectivă era luată, se trăgea în ea cu o rachetă de milioane de euro, într-o dronă de câteva...

Nu ar putea şi România să intre într-o discuţie directă cu Ucraina, că tot îi ajutăm pentru a cumpăra de la aceste start-up-uri drone?

Armand Goşu: Multă lume pleacă de la premisa că viitorul războiului va arăta cum arată războiul de azi din Ucraina. Nu sunt convins de adevărul ăsta. Dacă urmăriţi evoluţia războiului, în 2022 a fost într-un fel, în 2023 a fost altfel, în 2024–2025 a fost altfel, gândiţi-vă, de pildă, că mâine un stat, Israelul sau cineva care e înaintat în cercetări, descoperă o armă cu laser împotriva dronelor. Păi ce faci? Tu faci fabrici de drone, faci un stoc de drone uriaş, care nu mai valorează mare lucru, pentru că un alt stat vinde nişte arme care doboară dronele.

Florin Negruţiu: Spuneţi că, într-un fel, Ucraina, oricât de cinic sună, este un soi de poligon de încercare, toată lumea vine să testeze tehnologii, armament, să vadă care sunt tendinţele, ca la un târg de război?

Armand Goşu: Cred că da. E normal, asta se întâmplă în orice război.

Florin Negruţiu: Spuneţi-mi, dar decât să te chinuieşti să dobori dronele astea ruseşti, nu ar fi mai rentabil pentru Ucraina să distrugă fabricile de drone din Rusia?

Armand Goşu: Trebuie să-i identifici, sunt zone de drone bine apărate. Dacă vă uitaţi, dronele ucrainene ajung în anumite zone din Rusia, dar nu poţi să ataci Moscova.

Sunt şi scenarii în care să spunem, poţi să zici, da, victoria Ucrainei. Sunt şi scenarii negative sau mai negative.

De pildă, mie mi se pare că scenariul ăsta al îngheţării frontului, despre care multă lume spune că în momentul ăsta e cel mai probabil. Dom'le, îngheţi frontul, duci un război cu intensitate mică, adică Rusia a încercat, a încercat în 2025, mai încearcă şi ceva în 2026. Vede că nu poate şi atunci, pentru că nu mai are nici ea resurse, o să reducă intensitatea războiului. Şi o să fie un război ceva spre perioada 2014–2021. O intensitate mică, mai tragi nu ştiu unde, mai arunci nişte... şi Ucraina poate să zică nu ştiu, aştept să moară Putin. Moartea lui Putin ar fi o schimbare, cum să spun, strategică, ţi-ar permite ţie o schimbare strategică, pentru că intră cu un alt lider, negociezi. Dar mie mi se pare că sunt ani morţi, adică, Ucraina ce face? Ucraina nu mai avansează în negocieri, pentru că nimeni nu va lua în serios Ucraina.

Şi, sigur, sunt şi alte scenarii ceva mai pozitive, dar ăsta, de pildă, cu îngheţarea frontului la anu, e un scenariu plauzibil în momentul ăsta.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor