Un număr de 2.500 de clădiri din Capitală prezintă risc seismic ridicat.

Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a reactualizat lista clădirilor din Capitală care prezintă risc seismic ridicat. Un număr de 2.500 de imobile au bulină roşie, iar 374 dintre acestea s-ar putea prăbuşi la următorul cutremur de mare intensitate şi numai 28 de clădiri au fost reabilitate, notează b365.ro.

Dintre aceste 374 de clădiri care ar putea cădea la următorul cutremur de mare intensitate, 189 sunt listate drept “pericol public”. Încă, 2.100 de imobile au grade mai mici de risc, dar care au nevoie de consolidare. Mai bine de 13.000 de apartamente riscă să se prăbuşească la următorul cutremur.

Comparativ cu lista întocmită, acum şase luni, de reprezentanţii Primăriei Capitalei, ponderea imobilelor considerate de experţi pericol public a crescut semnificativ.

În luna mai 2012, dintre 374 de clădiri ce necesită în mod obligatoriu un proces de reconsolidare, numai o treime erau considerate pericol public. În prezent, jumătate dintre imobilele însemnate cu bulină roşie sunt considerate pericol public, lucru care este cauzat de modificări în Ordonanţa de Guvern nr. 20/1994 care reglementează statutul de pericol public al clădirilor cu risc seismic.

Conform ordonanţei privind măsuri pentru reducerea riscului seismic, nr. 20/1994, clădirile cu risc seismic devin un pericol public dacă: "a) cuprind spaţii publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, ocupate temporar/permanent de un număr mare de persoane; b) sunt amplasate în zone dens circulate şi/sau cu aglomerări de persoane; c) adăpostesc valori materiale şi/sau de patrimoniu cultural".

În acest context, au fost consolidate doar 26 de clădiri, în ultimii nouă ani, 16 dintre acestea din bani publici, iar restul din sursele proprii ale proprietarilor.

"În prezent sunt în lucru 6 obiective şi urmează începerea lucrărilor la alte 5 clădiri, în funcţie de semnarea contractelor de finanţare cu fiecare proprietar", relatează reprezentaţii municipalităţii.

De ce numărul clădirilor reabilitate este atât de mic

Conform oficialilor din cadrul Primăriei Generale, procesul de restaurare al acestor clădiri merge foarte greu din cauza faptului că timp de doi ani, la licitaţiile municipalităţii pentru contractarea de proiectanţi şi executanţi a lucrărilor nu s-a prezentat nimeni.

"În perioada 2008-2009, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti a organizat proceduri de achiziţie publica la care nu s-a prezentat nici un ofertant, ca urmare, în perioada 2010-2012, au fost reluate procedurile şi încheiate contracte pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare. Din cauza modificărilor repetate ale legislaţiei privind achiziţiile publice, nu pot fi încheiate la timp contracte de proiectare şi execuţie lucrări de consolidare şi de acte adiţionale la acestea, generate de situaţii ce nu au putut fi prevăzute la începerea lucrărilor" susţin reprezentanţii municipalităţii.

Primăria are şi o serie de probleme cu proprietarii imobilelor pe parcursul derulării acţiunilor de reconsolidare, unii dintre ei nepermiţând accesul constructorului în clădire. În acest caz, singura soluţie este acţionarea proprietarilor în instanţă.

Problemele sunt generate şi de faptul că proprietarii nu depun documentaţia completă şi astfel nu se pot încheia actele necesare declanşării procedurilor sau de schimbarea situaţiei juridice, precum vânzări-cumpărări sau decese fără succesiune, a clădirii în timpul lucrărilor.

Câteodată, unii proprietari se răzgândesc şi contestă expertizelor tehnice şi încadrarea clădirii în clasa I de risc seismic sau nu sunt de acord cu soluţia de reabilitare, acuzând că le afectează spaţiul din proprietate, chiar dacă aceştia dau înainte declaraţii notariale prin care atestă că au luat la cunoştinţă şi sunt de acord cu soluţia de reconsolidare.

Procesul de reconsolidare se derulează dificil pentru că există şi cazuri în care proprietarii de magazine nu sunt de acord cu plata reabilitării cot la cot cu restul proprietarilor din bloc, deşi sunt obligaţi legal să o facă. Ei invocă faptul că sunt dezavantaţi pentru ca activitatea lor s-ar întrerupe pe perioada lucrărilor şi nu ar primi locuinţe de necesitate din partea Primăriei Generale, la fel cum beneficiază şi restul proprietarilor din clădire.

În plus, există şi proprietari care pur si simplu refuză ca imobilul în care deţin apartamente să fie reconsolidat pentru că nu locuiesc în casă sau se situează chiar la limita de a fi scutiţi de plata lucrărilor. Reabilitarea nu se plăteşte dacă venitul pe cap de familie este sub salariul mediu net pe economie.

"Ar trebui ca legea să prevadă recuperarea cheltuielilor pentru proiectare, în situaţia în care aceste proiecte finanţate din banul public nu pot fi puse în aplicare din cauza refuzului proprietarilor de a continua acţiunile. Această propunere nu a fost acceptată până acum de către autorităţile centrale" au afirmat oficialităţile din cadrul Primăriei.

Majoritatea clădirilor cu risc seismic ridicat au fost construite în perioada interbelică şi se află în zonele Centrul Vechi şi pe Calea Moşilor, Bulevardul Carol I, Bulevardul Magheru, Bulevardul Mihail Kogălniceanu, Bulevardul Nicolae Bălcescu sau Calea Victoriei.

Banii alocaţi de la bugetul de stat pentru programul de reabilitare a acestor clădiri a fost redus de la an la an, de la 8,34 milioane de lei, din care alocaţie de la bugetul de stat 3,65 milioane, la 9,5 milioane de lei din care 3 milioane lei din alocaţii de la bugetul de stat, în 2012, alocaţie care ulterior a scăzut la 2 milioane de lei.