Reabilitarea termică în Capitală:Lucrări făcute de mântuială, fără expertiză de risc seismic

O serie de arhitecţi, ingineri şi specialişti în construcţii susţin că ideea de anvelopare termică a blocurilor din Bucureşti este foarte bună, dar lucrările ce au fost executate până în prezent sunt făcute de mântuială, fără a se realiza o expertiză de risc seismic în prealabil, notează b365.ro.

Astfel, deoarece materialele care au fost utilizate la reabilitarea termică a blocurilor au fost ieftine este posibil să nu aibă rezistenţa şi durabilitatea necesară. În plus, atunci când nu au polistiren mai gros, muncitorii înlocuiesc plăcile cu unele mai subţiri, folosind multă spumă poliuretanică pentru a compensa şi un strat mai gros de tencuială. Lucrările se derulează în viteza, iar atunci când sunt finalizate nimeni nu vine să facă o expertivă calitativă.

Specialiştii în construcţii spun că, de cele mai multe ori, felul de execuţie al lucrărilor, cât şi calitatea materialelor folosite pentru reabilitarea termică lasă de dorit, acestea trebuind să aibă certificate de performanţă, conform normelor europene.

“Nu toate firmele contractate de primării au asemenea documente, ca atare nu toate materialele sunt bune. Drept urmare, mai multe asociaţii de proprietari au făcut reclamaţii referitoare la calitatea îndoielnică a materialelor. Printre locatari se aflau oameni cunoscători, care lucrează în domeniu. Ei şi-au dat seama”afirmă Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii.

Georgescu susţine că motivul pentru care materialele nu au o calitate excepţională este că firmele care au câştigat licitaţiile pentru reabilitarea termică au cerut mai puţini bani.

Totodată, Claudiu Georgescu declară că angajaţii Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) ar trebui să verifice lucrările, dar aceştia susţin că nu au suficient personal.

Directorul general al firmei de materiale de construcţii Amvic, Marin Cruţescu, afirma că pentru anvelopare, nu se folosesc grile de ventilaţie potrivite, care ar trebui să fie montate la ferestre şi să asigure o bună oxigenare a încăperilor. De asemenea, specialistul precizează că polistirenul utilizat pentru reabilitarea termică a blocurilor din Capitală nu are o rezistenţă bună.

"La o presiune a vântului care bate cu 100 de kilometri pe oră, sunt şanse mari ca polistirenul să se desprindă de pe faţada imobilului şi să se prăbuşească pe oameni", a explicat Marin Cruţescu.

În plus, specialiştii consideră că Bucureştiul nu va avea prea multe beneficii la capitolul estetic, după terminarea reabilitării. Astfel, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) din Bucureşti,Mircea Ochinciuc, susţine că din cauza faptului că paleta de culori şi designul au fost alese de primărie sau de asociaţia de proprietare, fără a exista vreo reglementare prealabilă în acest sens, se vor produce derapaje arhitecturale.