Un nou eşec al "economiei verzi": falimentul companiei franceze Ÿnsect ridică semne de întrebare asupra sustenabilităţii proiectelor subvenţionate

La începutul lunii decembrie 2025, Tribunalul de Comerţ din Évry (Essonne) a ordonat lichidarea companiei franceze Ÿnsect, considerată până recent una dintre vedetele „economiei verzi” europene. Producătorul de proteine şi îngrăşăminte pe baza de larve de insecte, fondat în 2011, anunţa în urmă cu doar câţiva ani extinderea în Statele Unite, Olanda şi Mexic, promiţând o adevărată revoluţie în industria agroalimentară. Astăzi însă, proiectul este analizat ca un caz-şcoală al dependenţei de subvenţii publice şi al supraestimării potenţialului economic al unor biotehnologii emergente.

O promisiune uriaşă devenită un experiment costisitor

Ÿnsect s-a bucurat de o mediatizare intensă după deschiderea, la Amiens, a celei mai mari „ferme verticale” din lume – o structură automatizată de 45.000 metri pătraţi şi 36 de metri înălţime. Scopul proiectului era de a produce proteine din larve de Tenebrio molitor (viermele făinii), destinate hranei pentru animale şi îngrăşămintelor naturale.

Între 2020 şi 2024, compania a atras peste 300 de milioane de euro investiţii private, la care s-au adăugat subvenţii publice directe şi indirecte de până la 600 de milioane de euro, conform datelor din Le Monde şi Le Figaro. Susţinută de fonduri europene şi de guvernul francez ca proiect strategic pentru tranziţia ecologică, firma a fost mult timp considerată un exemplu al noii industrii circulare.

Totuşi, în 2023 pierderile anuale au depăşit 80 de milioane de euro, după un deficit similar în 2022, iar efectivele de personal s-au redus de la 360 de angajaţi la puţin peste 200 în decurs de trei ani. În vara lui 2025, Ÿnsect a demarat un program amplu de concedieri, însă fără a reuşi salvarea companiei.

Când optimismul devine risc sistemic

Potrivit presei economice franceze, una dintre principalele cauze ale colapsului a fost supraîncrederea în modelul de afaceri şi expansiunea accelerată, alimentată de finanţările obţinute înainte de creşterea bruscă a dobânzilor începând cu 2022. Ÿnsect a achiziţionat start-upuri concurente în Olanda şi în Statele Unite şi a iniţiat parteneriate în Mexic, într-un moment în care apetitul investitorilor pentru proiecte de risc scădea rapid.

În paralel, costurile tehnologice ridicate, complexitatea procesului de producţie şi dificultăţile de scalare au făcut ca modelul să devină nesustenabil fără injecţii constante de capital public. Când noile runde de investiţii au eşuat, falimentul a devenit inevitabil.

Lecţiile eşecului: între iluzia inovaţiei şi realitatea economică

Cazul Ÿnsect ridică întrebări mai ample despre viabilitatea economică a „economiei verzi” dependente de subvenţii. Franţa şi Uniunea Europeană au alocat, în ultimul deceniu, miliarde de euro pentru inovaţii în agricultură durabilă, biotehnologii şi energie regenerabilă. Totuşi, potrivit unui raport al Curţii Europene de Conturi din 2024, aproape 40% dintre proiectele finanţate în cadrul tranziţiei ecologice nu au atins obiectivele economice asumate.

Pentru economiştii francezi, falimentul Ÿnsect reprezintă deopotrivă un avertisment şi o lecţie: politicile publice de tranziţie ecologică trebuie evaluate nu doar prin prisma impactului de mediu, ci şi prin sustenabilitatea financiară a proiectelor pe termen lung. În absenţa acestei rigori, „economia verde” riscă să devină mai degrabă un slogan decât o realitate economică solidă.