Economist, despre cele trei mari provocări ale anului 2026. Ce ne aşteaptă?

Trei sunt provocările majore ale anului:

- inflaţia: este aşteptată să se reducă în a doua jumătate a anului după ce trece efectul majorării de TVA din anul acesta. Dar: avem o liberalizare pe piaţa gazelor la orizont, după primul trimestru; avem creşteri importante de accize la început de an; avem un deficit excesiv încă mare şi deloc ajustat prin reforme care se lasă aşteptate, nu există consens politic în coaliţie. Asta va împinge soluţiile de rezolvare a deficitului către preţurile reglementate şi, eventual, către taxe, dacă deficitul nu scade. Deficit excesiv înseamnă inflaţie şi dobânzi mai mari, înseamnă importuri mai mari.

- fondurile europene: absorbţia lor a fost şi este o provocare importantă. Suma este mare şi semnificativă pentru construcţia bugetară. Poate creşte rapid dar artificial PIB-ul. Poate mări artificial şi episodic veniturile nefiscale, dând impresia că poate fi făcută o relaxare pe parte de cheltuieli. Pentru fondurile astea trebuie să ai autorităţi de management şi implementare active şi competente, să ai propuneri de programe de finanţare viabile şi atractive, să ai aplicanţi, să menţii controlul şi termenele stricte. Plus că multe astfel de fonduri ar trebui să meargă spre investiţii, nu spre consum, ceea ce nu prea vedem (cel mai repede se absorb cele care merg mai degrabă spre consum).

- economia reală, producţia industrială, investiţiile locale şi străine: dacă nu se schimbă tendinţa rapid, situaţia nu poate fi remediată sustenabil şi sănătos. Este în van un PIB care nu creşte preponderent prin valoare adăugată de sectorul privat. Prin exporturi, prin comenzi, prin integrare în lanţuri globale sau regionale. Situaţia aici nu este deloc roză: energia este foarte scumpă la noi; capitalul greu de accesat şi scump, pe termene mai scurte şi cu garanţii mai mari; salariul este tot mai minim la tot mai mulţi pentru că politicienii sunt obsedaţi sa îl crească otova şi prociclic; predictibilitatea fiscală este foarte scăzută; aberaţiile fiscale sunt apărate de politicieni cu cerbicie (taxa pe stâlp, impozitul minim pe CA scad şi se scot dar anul viitor când vine rotativă).

Anul viitor rămâne unul complicat, cu foarte multe 'dacă'-uri. Măcar putem trage speranţa unui buget mai realist şi mai bine echilibrat, mai atent periat de prostii şi aberaţii, dublat de o oarecare austeritate şi poate ceva reforme (din păcate astea vor fi bonus, nu dominante în construcţia bugetară).

Cuvintele cheie rămân valabile şi pentru anul ce stă să înceapă: cumpătare, prudenţă, atenţie, chibzuinţă, decizii inteligente şi un buget foarte echilibrat. Va fi tot un an de supravieţuire şi de conservare a bunăstării deja acumulată. Dezvoltarea şi creşterea se mai amână puţin, la cei mai mulţi, din păcate!".