S&P a confirmat ratingul României la "BBB minus" cu perspectivă negativă. Şi-a redus estimările de creştere

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat, vineri, ratingurile pentru datoria pe termen lung şi scurt ale României la „BBB minus/A-3”, cu o perspectivă „negativă”, potrivit unui comunicat de presă al S&P.
Conform agenţiei, în ciuda încetinirii creşterii economice şi a impactului războiului din Orientul Mijlociu asupra preţurilor combustibililor, coaliţia guvernamentală de la Bucureşti va avansa în implementarea măsurilor fiscale planificate, cu scopul de a reduce deficitul bugetar general la 5,5% din PIB în 2027, de la 9,4% din PIB în 2024.
„Deşi partidele care alcătuiesc coaliţia de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare... Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale şi creşterea preţurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.
Analiştii S&P estimează că economia României va creşte cu doar 0,25% în acest an, pe fondul efectelor negative reportate din 2025, al unui impuls fiscal puternic negativ generat de consolidarea bugetară, al consumului privat scăzut, precum şi al majorării preţurilor petrolului şi materiilor prime în contextul instabilităţii geopolitice. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creşterea va reveni la 2,5%, condiţionată de investiţii susţinute în infrastructură, o orientare fiscală mai puţin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătăţirea cererii externe şi utilizarea eficientă şi la timp a fondurilor Next Generation EU”, arată analiştii.
Totodată, S&P anticipează reducerea deficitului guvernamental la 6,5% din PIB în 2026 şi la 5,5% din PIB în 2027, faţă de 7,7% din PIB în 2025. În opinia agenţiei, bugetul României pentru 2026 reprezintă un angajament pentru continuarea consolidării fiscale prin controlul cheltuielilor, îmbunătăţiri administrative şi îngheţarea salariilor şi pensiilor. „Cu toate acestea, persistă riscuri politice şi de punere în aplicare, provenite din potenţialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului şi vulnerabilităţi persistente legate de eficienţa colectării impozitelor şi de dependenţa de reforme administrative de succes. În plus, în urma şocurilor preţurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor şi agriculturii”, avertizează analiştii.
„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră ca, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe pieţele energetice globale, deoarece poziţia fiscală şi balanţa de plăţi sub presiune lasă un spaţiu de manevră redus pentru a absorbi şocurile externe prelungite”, subliniază analiştii agenţiei.
S&P avertizează că ar putea retrograda România în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale se abate semnificativ de la aşteptări, situaţie posibilă în cazul în care măsurile guvernului se dovedesc insuficiente sau dacă o creştere economică slabă le reduce eficienţa. De asemenea, o retrogradare ar putea fi luată în calcul dacă presiunile externe se intensifică, de exemplu printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieţei energetice din cauza războiului din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României.
Pe de altă parte, S&P ar putea revizui perspectiva ratingului la „stabilă” dacă deficitele externe şi fiscale se reduc semnificativ, susţinute de relansarea creşterii economice