Un meteorit neobişnuit dezvăluie secrete despre originea planetei Marte

Folosind date de ordin chimic extrase din fragmente de sol găsite într-un meteorit, cercetătorii au putut determina grosimea stratului de la suprafaţa Planetei Roşii.

Munir Humayun, profesor al departamentului „Pământ, Ocean şi Ştiinţă Atmosferică” din cadrul Universităţii de stat din Florida şi cercetător în cadrul laboratorului “Naţional High Magnetic Field”, a descoperit ceea ce ar putea fi primul exemplu recunoscut din crusta străveche a Planetei Roşii.

Cercetarea s-a făcut în urma examinării unui meteorit cu vârsta de 4,4 miliarde de ani ce provine de pe Marte, care a fost dezgropat de beduini în deşertul Sahara. Roca ar putea fi prima mostră recunoscută din scoarţa antică a Planetei Roşii şi conţine o multitudine de date despre originea şi vârsta crustei marţiene.

Pentru a „demasca” micile cantităţi de chimicale din acest meteorit, Humayun şi colegii săi au efectuat o examinare complexă a meteoritului folosind o mulţime de spectrometre de masă foarte avansate, în departamentul de geochimie din cadrul MagLab. Concentraţiile mari de minerale precum iridium, element ce sugerează ploaie de meteoriţi, au dezvăluit faptul că acest meteorit provenea din zona misterioasă şi plină de cratere a ţinuturilor muntoase din partea de sud a Planetei Roşii.

În timp ce craterele acoperă mai mult de 50% din suprafaţa planetei, acesta este primul eşantion de meteorit ce-şi are originea în acea zonă şi pentru prima dată cercetătorii sunt capabili să înţeleagă dezvoltarea de început a învelişului planetei.

Folosind informaţiile chimice obţinute din fragmentele de sol găsite în meteorit, cercetătorii au putut să determine grosimea învelişului de suprafaţă al Planetei Roşii. Rezultatul obţinut s-a potrivit cu estimările obţinute în urma măsurătorilor independente efectuate de module spaţiale şi dovedeşte faptul că Planeta Roşie nu a avut de a face cu un impact uriaş ce a topit întreaga planetă la începuturile existenţei sale.

Cu ajutorul unei microsonde performante, în cadrul Universităţii Curtin, oamenii de ştiinţă au datat cristalele speciale din structura meteoritului ca având o vechime uimitoare de 4,4 miliarde de ani.

„Această dată este situată la 100 de milioane de ani după ce primul praf s-a condensat în sistemul solar”, afirmă Humayun. „Acum ştim că Marte a avut un strat de suprafaţă în primii 100 de milioane de ani de când a luat naştere planeta şi acest strat s-a format în acelaşi timp cu cele mai vechi straturi ale Pământului şi Lunii.”

Cercetătorii consideră că aceste descoperiri inovatoare vor conduce la descoperiri ulterioare în timp ce continuă să examineze acest meteorit neobişnuit.

Descoperirile studiului sunt descrise mai detaliat în jurnalul Nature.

În paralel, cercetările întreprinse de NASA cu privire la Planeta Roşie sugerează că în trecut, cu miliarde de ani în urmă, planeta Marte nu era deşertul rece şi arid de azi, ci avea o atmosferă caldă şi oceane întinse care au favorizat existenţa vieţii.

Pentru a putea aduna mai multe informaţii, NASA a programat la sfârşitul lunii noiembrie lansarea către Marte a misiunii Maven (”Mars Atmosphere and Volatile Evolution”), care nu va ajunge însă la destinaţie mai devreme de luna septembrie 2014. Maven va studia procesul care a dus la dispariţia atmosferei de pe Planeta Roşie şi, în colaborare cu alte misiuni, va încerca să determine dacă acele condiţii favorabile de pe planetă au durat suficient de mult timp pentru a fi putut susţine viaţa.