Zilele aplicaţiei Telegram în Rusia sunt numărate

Începând cu weekendul din 14-15 martie, aplicaţia de mesagerie Telegram a devenit practic inaccesibilă în Rusia — atât aplicaţia mobilă, cât şi versiunea pentru desktop. Utilizatorii se plâng că nu pot deschide Telegram, nu pot vizualiza mesaje şi nu pot încărca fotografii sau videoclipuri. Experţii intervievaţi de Kommersant consideră că blocarea aplicaţiei (despre care se zvonea că ar fi urmat să aibă loc pe 1 aprilie) a început deja, scrie siteul Meduza.

Pe site-urile Downdetector şi sboy.rf, numărul de reclamaţii privind Telegram a început să crească în weekend. Utilizatorii au scris că aplicaţia de mesagerie nu funcţiona „deloc”, iar reclamaţiile au venit din diverse regiuni, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg şi regiunea Moscovei. Potrivit sboy.rf, citat de Kommersant, sâmbătă, 14 martie, au fost primite aproape 6.000 de reclamaţii privind disfuncţionalitatea aplicaţiei de mesagerie, iar duminică, chiar mai multe — de 12.000 de ori.

Expertul în tehnologie şi autorul publicaţiei „Codul lui Durov”, Vladislav Voitenko, a remarcat că aplicaţia de mesagerie era practic inoperantă atunci când se conecta la furnizorii de internet de acasă şi că „poţi uita de utilizarea Telegram prin internetul mobil”. El observa că, dacă într-un anumit oraş sunt active doar site-urile web incluse pe lista albă, atunci „majoritatea serviciilor VPN nu te vor ajuta să accesezi Telegram”.

Alexei Amelkin, şeful Asociaţiei Operatorilor de Telecomunicaţii MAKATEL, a declarat pentru Kommersant că încetinirea se producea de ceva vreme, dar ieri au apărut plângeri că versiunea desktop a aplicaţiei de mesagerie a încetat să funcţioneze.

Între timp, locuitorii din Moscova se plâng de întreruperi ale internetului în general de peste o săptămână. Problemele apar în diverse cartiere – în unele zone nu există nicio conexiune, inclusiv la internetul mobil. Utilizatorii au remarcat, de asemenea, că în unele zone, internetul mobil funcţiona doar parţial, fiind accesibile doar site-urile web de pe „lista albă”.

Aceeaşi problemă a fost observată în metrou la conectarea la Wi-Fi-ul oraşului – ceea ce înseamnă că accesarea aplicaţiilor precum Telegram (care nu se află pe „lista albă”) era imposibilă. O sursă RBC a declarat că întreruperile de internet mobil din Moscova sunt legate în mod specific de testarea „listei albe” de către autorităţi.

Telegram se confruntă cu probleme de multă vreme

Utilizatorii din toată Rusia se plâng de mult timp de întreruperile serviciului Telegram, iar apelurile prin aplicaţie (precum WhatsApp) sunt restricţionate încă din vara anului 2025. Pe 10 februarie 2026, RBC, citând surse, a transmis că autorităţile au decis să înceapă „încetinirea” serviciului Telegram. Roskomnadzor a urmat curând acest exemplu, anunţând că va continua să impună restricţii consecvente asupra Telegram pentru a forţa aplicaţia să „respecte legea rusă” şi să „asigure protecţia cetăţenilor”.

Plângerile Roskomnadzor s-au concentrat pe eşecul aplicaţiei de mesagerie de a combate frauda şi pe nerespectarea legii ruse. Agenţia a cerut ca Telegram să-şi găzduiască serverele în Rusia, să asigure securitatea datelor personale, să protejeze cetăţenii împotriva fraudei şi să creeze condiţii pentru combaterea extremismului şi a terorismului.

Două săptămâni mai târziu, au apărut zvonuri privind blocarea aplicaţiei de mesagerie. La sfârşitul lunii februarie, RBC (şi mai târziu The Bell), citând surse, a scris că autorităţile ruse intenţionau să blocheze definitiv Telegram până la începutul lunii aprilie. Puţin mai devreme, canalul Telegram „Baza”, apropiat forţelor de securitate, a raportat acelaşi lucru (cu aceeaşi dată). Sursele RBC, discutând motivele blocării aplicaţiei de mesagerie, au subliniat că „recent, a existat o creştere a cazurilor de recrutare a persoanelor, inclusiv a minorilor, pentru a comite acte ilegale”. Roskomnadzor a declarat că „nu are nimic de adăugat la informaţiile publicate anterior”.

Între timp, pe 24 februarie, două articole aproape identice au apărut în Rossiyskaya Gazeta şi Komsomolskaya Pravda, ambele afirmând că acţiunile fondatorului Telegram, Pavel Durov, erau investigate în cadrul unui dosar penal pentru „asistenţă la activităţi teroriste”. Publicaţiile nu conţineau linkuri sau confirmări, dar afirmau, în special, că Daria Dughina şi „corespondentul de război” Vladlen Tatarski au fost ucişi în atacuri teroriste desfăşurate folosind Telegram.

Durov a anunţat ulterior că a fost deschis un dosar penal împotriva sa în Rusia. „În fiecare zi, autorităţile inventează noi pretexte pentru a restricţiona accesul ruşilor la Telegram, încercând să suprime dreptul la viaţă privată şi libertatea de exprimare”, a scris el.

Utilizarea Telegram pe front a devenit o problemă separată. La jumătatea lunii februarie, ministrul rus al Dezvoltării Digitale, Maksut Shadaiev, a declarat că autorităţile nu intenţionează să restricţioneze utilizarea aplicaţiei de mesagerie de către personalul militar rus, care o foloseşte pentru a-şi coordona acţiunile. Multe canale Z şi „corespondenţi de război” au criticat aspru decizia de a bloca Telegram.

La începutul lunii martie, Vladimir Putin a vorbit şi el despre Telegram. La o întâlnire la Kremlin înainte de 8 martie, Irina Godunova, comandantul batalionului de comunicaţii, a discutat cu preşedintele. Ca răspuns la întrebarea lui Putin privind evaluarea ei asupra situaţiei actuale, acum că „Starlink a fost dezactivat”, ea a spus: „Se lucrează în această direcţie... Desigur, s-a ridicat acum problema blocării Telegram, care este o formă ostilă de comunicare. Probabil că trebuie să dezvoltăm ceva propriu, să-l îmbunătăţim şi, în consecinţă, să perfecţionăm Max, iar apoi totul va fi în regulă pe front.”

Putin a continuat această conversaţie cu următoarea întrebare: „Sunteţi de acord şi cu opinia că utilizarea sistemelor de comunicaţii care nu sunt ale noastre reprezintă un pericol pentru personal?” La care Godunova a răspuns: „Da.”

Ce răspund autorităţile?

În a doua săptămână a lunii martie, pe măsură ce utilizatorii din Rusia au început să se plângă din ce în ce mai mult de întreruperile serviciului Telegram, deputaţii din Duma de Stat şi oficialii de la Kremlin au făcut o serie de declaraţii cu privire la perspectivele aplicaţiei de mesagerie.

Andrey Svintsov, vicepreşedintele Comisiei pentru Politică Informaţională a Dumei de Stat, a declarat că Telegram „va funcţiona slab şi prin VPN”. „Dacă cineva crede că toată lumea va descărca pur şi simplu un VPN şi va continua să folosească aplicaţia de mesagerie, am veşti proaste pentru voi. Nimic nu va funcţiona”, a spus el.

Secretarul de presă al preşedintelui rus, Dmitri Peskov, întrebat de jurnalişti despre o posibilă blocare a Telegram, a spus că, pentru a evita acest lucru, aplicaţia de mesagerie trebuie să „respecte prevederile legislaţiei Federaţiei Ruse”, precum şi să „menţină un contact flexibil cu autorităţile noastre” şi să „găsească o soluţie la probleme”.

La conferinţa „Mass-media modernă: tehnologii, semnificaţii, personal” de la Şcoala Superioară de Economie din 11 martie, Peskov s-a plâns că Rusia „îşi pierde rapid instrumentele pentru activitatea de propagandă în străinătate”.

„Avem de-a face cu reţele sociale ostile, care se află în vârful competiţiei în CSI şi în întreaga lume. Nu operăm în aceste medii şi trebuie să ne dăm seama cum să continuăm să o facem. Nu colaborăm cu Telegram. Deci, unde ar trebui să transmitem mesajul? Şi va trebui să ne dăm seama de asta”, a spus Peskov.