Un bărbat a deschis peste 100 de acţiuni în instanţă pentru "turul 2 înapoi". A semnat cererile într-un mod total inedit

Un cetăţean român stabilit în Germania a deschis peste 100 de acţiuni în instanţele civile şi de contencios administrativ din întreaga ţară prin care cere suspendarea sau anularea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR) de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Cererile sunt semnate de „omul şi bărbatul virgil din familia gorcea şi vaida din timişoara”, scrie Libertatea.

Potrivit unor surse judiciare, vineri, 25 aprilie 2025, peste 100 de instanţe din România, de la Judecătoria Vânju Mare, judeţul Mehedinţi, până la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, au primit cereri de suspendare sau anulare a deciziei CCR privind turul 2 al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024. Reclamant este un anume Virgil Gorcea, domiciliat în Heilbronn, Germania.

Documentele sunt semnate într-un fel aparte: „Semnătura în numele persoanei juridice: omul şi bărbatul virgil din familia gorcea şi vaida din timişoara”, fără să fie folosite majuscule pentru substantivele proprii. Pe acte se regăseşte şi semnătura olografă.

Românul nu s-a adresat doar curţilor de apel, ci a trimis cererile atât la judecătorii, cât şi la tribunale din întreaga ţară. În Prahova, de exemplu, cererea de anulare/suspendare a deciziei CCR semnată de „omul şi bărbatul virgil” a fost depusă la Curtea de Apel Ploieşti, la Tribunalul Prahova, dar şi la judecătoriile din Ploieşti, Sinaia, Câmpina şi Mizil. Cererile, în care pârât este Curtea Constituţională a României, au fost înregistrate cu data de 28 aprilie şi nu au primit încă un termen de judecată.

Pentru ca dosarele să intre în procedură de judecată, este necesar ca reclamantul să plătească o taxă judiciară de timbru pentru fiecare cerere în parte. În prezent, taxa pentru cererea de suspendare este de 20 de lei, pentru cererea de anulare a unui act administrativ – 50 de lei. Având în vedere că cetăţeanul român a depus peste 100 de astfel de cereri, înseamnă că a fost şi dispus să cheltuiască cel puţin 1.000 de euro pentru achitarea timbrului judiciar. Cel mai probabil cererile au fost depuse la instanţe prin e-mail, iar plata taxelor a fost făcută online.

Surse judiciare au precizat, pentru ziarul Libertatea, că astfel de acţiuni cel mai probabil nu pot avea câştig de cauză şi nu fac altceva decât să aglomereze şi mai mult activitatea instanţelor din ţară.

Articolul integral poate fi citit aici.