Un aditiv alimentar "sigur" poate avea consecinţe asupra microbiomului intestinal

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi chiar grupurile de supraveghere au clasificat acest aditiv, numit Nisin, ca fiind sigur. Nisin este un lantibiotic - un agent antimicrobian derivat din peptide sintetizate din forma sa naturală - descoperit pentru prima dată în 1928 şi utilizat în mod obişnuit în produse precum brânza, berea, carnea procesată şi sosuri.

Nisin este produs atunci când laptele sau zerul de bovine este fermentat de tulpini de Lactococcus lactis care sunt concentrate şi prelucrate în particule mici. Pe lângă faptul că este folosit ca un conservant alimentar, Nisin poate fi găsit în produse de înfrumuseţare, produse farmaceutice şi produse pentru animale de companie.

Cu toate acestea, noi cercetări ridică semne de îngrijorare cu privire la faptul că Nisin ar putea fi dăunător pentru microbiomul intestinal uman - comunitatea de bacterii, viruşi, ciuperci şi alte microorganisme care lucrează simbiotic pentru a ajuta funcţiile organismului, cum ar fi digestia şi răspunsul imunitar.

Puterea lantibioticelor

Un studiu publicat în ACS Chemical Biology a examinat genomurile bacteriilor intestinale umane pentru a le identifica pe cele care se aseamănă cu Nisin. Cercetătorii au produs apoi şase lantibiotice, inclusiv patru noi, şi le-au testat pe microbi. Deşi cercetătorii au constatat că aceşti noi candidaţi ucid bacteriile patogene, au descoperit, de asemenea, că au efecte diferite şi asupra microbilor comensali (prietenoşi).

"Chiar dacă ar putea fi foarte eficient în prevenirea contaminării alimentelor, ar putea avea, de asemenea, un impact mai mare asupra microbilor din intestinul uman", a declarat într-un comunicat de presă autorul principal, Zhenrun "Jerry" Zhang, cercetător postdoctoral şi director al Duchossois Family Institute de la Universitatea din Chicago.

"Acest studiu este unul dintre primele care arată că microbii comensali din intestin sunt sensibili la lantibiotice şi sunt uneori mai sensibili decât agenţii patogeni. Având în vedere nivelurile de lantibiotice prezente actualmente în alimente, este foarte probabil ca acestea să aibă un impact şi asupra sănătăţii noastre intestinale", a menţionat el.

Fiecare persoană are un microbiom unic, iar echilibrul microbilor comensali este cel care ajută organismul să se protejeze de agenţii patogeni, să creeze metaboliţi importanţi şi multe altele. Aditivii alimentari care ucid microbii comensali ar putea distruge chiar comunitatea care ne protejează organismul de agenţii patogeni din alimente şi ne-ar putea lăsa într-o stare mai rea decât dacă am fi consumat pur şi simplu alimente contaminate, se arată în comunicatul de presă.

Faptul că un aditiv antimicrobian ar ucide microbii benefici nu este prea surprinzător, a declarat Catherine Rall, nutriţionist certificat care lucrează cu compania de Wellness pentru femei Happy V, pentru The Epoch Times într-un e-mail.

"Acest lucru are un anumit sens. Conservanţii sunt concepuţi pentru a împiedica microbii să se dezvolte pe alimentele noastre, iar mulţi dintre ei nu sunt prea discriminatori în privinţa microbilor pe care îi afectează. Bănuiesc că vom găsi din ce în ce mai mulţi conservanţi cu acest tip de efecte pe măsură ce vom învăţa mai multe despre microbiomul nostru", a spus ea.

Panta alunecoasă a bioingineriei

O îngrijorare mai gravă apare din cauza pantei alunecoase a alimentelor obţinute prin bioinginerie şi care devin tot mai obişnuite, a declarat pentru The Epoch Times Robert Verkerk, fondator şi director executiv şi ştiinţific al organizaţiei nonprofit Alliance for Natural Health (Alianţa pentru Sănătate Naturală).

Aceste alimente pot avea proprietăţi antimicrobiene încorporate în ele.

Alimentele obţinute prin bioinginerie sunt modificate în laborator pentru a modifica materialul genetic în moduri care nu pot fi găsite în natură sau realizate prin reproducere convenţională, potrivit Departamentului american al Agriculturii. În unele cazuri, dezvăluirea ingredientelor obţinute prin bioinginerie pe etichetele alimentelor este discreţionară.

Deşi acest nou studiu nu menţionează formele bio-inginereşti de Nisin, Verkerk a afirmat că este genul de cercetare care pune bazele dezvoltării de produse brevetate. Alianţa pentru Sănătate Naturală este o organizaţie internaţională care promovează şi protejează abordările naturale, durabile şi biocompatibile pentru optimizarea sănătăţii.

Atunci când o companie identifică un microb care ar putea avea o utilizare biologică, aceasta poate folosi tehnologia pentru a-l proiecta - uneori schimbându-i drastic proprietăţile -, îl poate breveta şi, eventual, îl poate introduce în lanţul de aprovizionare cu alimente sub umbrela "considerat în general sigur" (GRAS) a Administraţiei Alimentelor şi Medicamentelor [din SUA], a explicat el.

Ingineria genetică a fost popularizată în anii 2000, odată cu producţia în masă de organisme modificate genetic, care sunt acum comune în industria alimentară. În general, guvernul nu a luat în considerare "micile modificări" ale editării genomului, atât timp cât o trăsătură similară a unui organism este transmisă mai departe, a spus Verkerk.

Acest model de afaceri care încurajează brevetele, biotehnologia şi exclusivitatea are adesea ca rezultat produse care ocolesc testele amănunţite de siguranţă. Şi, deşi intenţia iniţială a Nisin (cunoscut şi sub numele de aditivul alimentar E 234) a fost nobilă - ne protejează de Clostridium botulinum, un virus rar, dar toxic, prezent în alimente -, noi variante pot fi introduse cu uşurinţă în alimente fără ca noi să ştim că este vorba de un produs modificat.

"În momentul în care un om începe să modifice genomul sau aceşti microbi, practic începi să te joci de-a Dumnezeu şi să faci lucruri care ar putea dura ani de zile pentru a le descoperi. Nu ar trebui să poţi să le treci pe uşa din faţă spunând că sunt GRAS", a subliniat Verkerk.

Examinarea etichetelor

Nisin trebuie să figureze pe etichetele ingredientelor alimentare, cu excepţia brânzei procesate care conţine în mod natural bacteria producătoare de Nisin, a subliniat Verkerk.

Aditivul poate fi găsit, de asemenea, în materialele de ambalare a alimentelor, deşi nu trebuie să fie specificat pe etichete dacă nu există riscul ca acesta să se infiltreze în alimente.

Cu toate acestea, Verkerk a menţionat că ar fi greu de determinat dacă pentru Nisin a fost folosită bioingineria, deoarece companiile pot pretinde că fabricarea produsului este brevetată.

Formele de nizină obţinute prin bioinginerie există de zeci de ani - create pentru "a spori eficacitatea şi stabilitatea nizinei în diferite condiţii fiziologice şi pentru a îmbunătăţi proprietăţile sale farmacocinetice pentru o varietate de aplicaţii biologice", potrivit unui articol din 2016 din Journal of Applied Microbiology.

Au fost identificate mai multe variante de nizină modificată genetic, se arată în articol, adăugând că pot fi anticipate cercetări privind aplicaţiile diferitelor produse. De asemenea, Nisin a fost studiat pentru a fi utilizat în boli umane şi în medicina veterinară, cu rezultate promiţătoare.

"Descoperirea continuă a unor noi variante naturale din interiorul tractului gastrointestinal uman şi animal a stârnit interesul pentru potenţiala aplicare a Nisin pentru a influenţa microbiomul, având în vedere recunoaşterea tot mai mare a rolului pe care microbiota gastrointestinală îl are în sănătate şi boală", potrivit unui articol din 2023 din FEMS Microbiology Reviews.

Deşi are sens să se folosească o variantă naturală a Nisinului - cum ar fi cele derivate din microbiomul intestinal uman - ca aditiv alimentar, Verkerk a subliniat că nici măcar produsele biologice naturale nu sunt garantate a fi universal eficiente sau sigure.

Deoarece microbiomul fiecărei persoane, cu trilioanele sale de microbi, are o compoziţie unică, Verkerk a spus că nu există nicio modalitate de a prezice răspunsul fără mai multe cercetări.

Cu toate acestea, a adăugat el, este greu de criticat studiul, care este pur şi simplu o cercetare fundamentală. El avertizează că astfel de cercetări sunt susceptibile de a conduce la produse brevetate care ar putea fi introduse pe piaţă cu posibile prejudicii.

"Acesta [studiul] pare a fi făcut cu mare atenţie. Nu este aproape de un produs final, dar face parte dintr-o călătorie care ne-ar putea duce la un produs final", a spus Verkerk despre studiu.

Protejarea sănătăţii personale

Într-un fel, lantibioticele au scăpat de critici datorită utilizării lor în alimentele fermentate - ceva care a ajuns să fie asociat cu o sănătate îmbunătăţită. În cazul Nisinului, bacteria se găseşte în laptele de vacă.

"Este un produs uşor de vândut în multe feluri, deoarece toată lumea ştie că fermentarea este bună", a afirmat Verkerk.

Totuşi, asta nu înseamnă că microbii utilizaţi sunt favorabili pentru sănătatea umană. În unele cazuri, ar putea fi vorba de microbi care nu au făcut parte în mod tradiţional din produsele alimentare - creând noi conservanţi străini de digestia umană care ar putea duce în cele din urmă la o creştere a problemelor gastrointestinale, a explicat Verkerk.

"Ramificaţiile în ceea ce priveşte bolile cronice şi bolile autoimune sunt absolut uriaşe. Pur şi simplu vom deveni din ce în ce mai alergici şi mai intoleranţi la alimentele pe care le consumăm", a spus el.

Verkerk recomandă următoarele sfaturi pentru a-i ajuta pe consumatori să se protejeze:

- Mâncaţi alimente pe care le cunoaşteţi şi le recunoaşteţi.

- Evitaţi pe cât posibil să mâncaţi alimente cu "coduri de bare".

- Încercaţi să nu distrugeţi alimentele prin modul în care le gătiţi şi le preparaţi.

- Păstraţi-vă dieta cât mai diversă şi mai colorată.

"Acest lucru este din ce în ce mai greu de făcut pentru oameni", a afirmat el.